Ce am făcut anul trecut, plus câteva repere pentru 2010

11 Ianuarie 2010, 3:38 pm

O să fiu destul de succint, nu e vorba de un raport de activitate deşi seamănă puţin. Un raport detaliat îl voi prezenta la sfârşitul lunii ianuarie. Aşa că voi trece în revistă iniţiative, luări de poziţie sau proiecte pe mai multe planuri, la nivel local şi central.

I. La nivel local

Audienţe. La cabinetul parlamentar ieşenii solicită aproape orice, de la sprijin pentru nevoi sociale până la parcări, refacere trotuare sau străzi din spatele blocului sau probleme legate de abuzuri ale furnizorilor de utilităţi, până la probleme extrem de complexe juridic, rezolvabile în general doar în justiţie. Din păcate puţini ştiu că un parlamentar, deşi reprezintă voinţa cetăţenilor din colegiul său, nu are dreptul de a vota sau depune proiecte de hotărâri de consiliu. Anul acesta am avut sute de adrese transmise spre competenta soluţionare a autorităţilor centrale, locale, unor instituţii deconcentrate sau chiar unor firme private sau bănci. Surprinzător sau nu, dau o notă bună privaţilor, parese mult mai sensibili la semnalarea unor cazuri corecte.

Cazuri deosebite rezolvate. De exemplu, E-ON primeşte o notă bună pentru răspunsul prompt la o adresă pe care am trimis-o ca urmare a unei solicitări colective din zona Aleea Strugurilor, în vederea realizării unei investiţii legate de utilităţi în acea zonă, un proiect de amploare asumat financiar de ei şi stabilit cu termene precise. Nu înseamnă că totul e perfect, E-ON fiind în ofsaid şi anul acesta şi la sfârşitul anului trecut când străzi din Alexandru, situate şi în colegiul meu (Muşatini, Roman Vodă) au rămas fără gaze naturale datorită unor deficienţe la recepţia unor lucrări din vară care pur şi simplu au îngheţat. Un alt exemplu pozitiv, Piraeus Bank, a găsit înţelegere pentru o reeşalonare a unui credit acordat unei persoane fizice aflate în grave dificultăţi financiare şi cu probleme sociale deosebite, după o adresă prin care le-am prezentat cazul pentru a nu fi daţi afară din casă. De asemenea Societatea de Asigurări Allianz Ţiariac a răspuns pozitiv la o adresă în cazul unei pensionare de 70 de ani care a moștenit o datorie de 290 de milioane de lei vechi, în urma unui accident rutier provocat de fratele domniei sale, accident în care acesta și-a pierdut viaţa. În urma acestui demers societatea a renunțat la pretențiile civile. Un alt subiect solicitat insistent de ieşenii din zona Cantemir Decebal, este legat de starea jalnică a trotuarului de pe Nicolae Iorga, în fapt, de la Podul de Piatră până la Piaţa Nicolina de pe partea dinspre linia ferată. El va fi realizat anul acesta de Drumurile Naţionale, cel puţin aceasta este promisiunea primită de la domnul Scutaru la solicitarea pe care i-am adresat-o. Puţini ieşeni ştiu că aceste lucrări nu ţin de primarul Nichita. În zona aceea doar reabilitarea liniei de tramvai a fost realizată de primărie.

Proiecte sociale şi culturale. Nu la fel de coerent reactionează autorităţile sau alte structuri locale atunci când li se semnalează diverse probleme. Evident, sunt şi multe probleme rezolvate în urma adreselor pe care le-am trimis, însă în cele mai multe cazuri răspunsurile vin foarte greu sau deloc. Limbajul folosit în răspunsurile scrise este de multe ori jenant prin lipsa măsurilor concrete care să acopere problemele sesizate. Din motivul lipsei reacţiei clare, am ajuns de exemplu până la strângerea de semnături pentru parcurile de joacă pentru copii, pe care le voi oferi colegilor mei consilieri locali la votarea bugetului local pe 2010. De asemenea nevoia de informare culturală şi lipsa unei agende publice simple pe acest subiect m-a determinat să iniţiez împreună cu Gabi Grigore un proiect numit culturainiasi.ro care va fi finalizat integral în ianuarie, dealtfel un mai vechi obiectiv de-al meu din anii anteriori. Foarte multe solicitări pentru locuri de muncă au fost trimise la AJOFM, însă rezultatul nu e unul care să mulţumească ieşenii care au încercat şi în acest mod. Am efectuat demersuri care au dus la atragerea unor fonduri şi resurse pentru lăcaşe de cult, anul acesta urmând să mă îndrept asupra obiectivelor şcolare, şcoli şi grădiniţe dar şi pentru instituţiile de cultură mari ale Iaşului: Filarmonica, Teatrul Naţional.

Legalitate în administraţia locală. De multe ori am abordat subiecte pe care le-am considerat critice sau care aveau nevoie de atitudine. O să fac referire la câteva dintre ele. Cazul blocului turn din Elena Doamna, amplu dezbătut de presa ieşeană , a fost “clasat” de mine prin prezentarea publică a unor documente oficiale care clarificau lipsa condiţiilor de legalitate, documente nefolosite până atunci de nimeni şi nici măcar cerute de cei responsabili, pe care le-am trimis însă prefecturii pentru verificări de legalitate. Tăcerea asupra acestui subiect din partea unor alte autorităţi sesizate de mine mă irită şi astăzi. Iar problemele de urbanism sunt cu mult mai grave, pentru orice proiect de anvergură din centrul Iaşului, comisia de urbanism din primărie e obligată prin lege să ceară aviz de specialitate. Motivul: oriunde în Iaşi, cu excepţia unor mici părţi din zona CUG şi Păcurari, există arii protejate cu importanţă arheologică. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna, cazul blocului turn gigant fiind doar unul din exemplele negative.
Un alt caz de legalitate neclarificată la întrebările mele, situaţia juridică legată de Fotbal SA. Utilizarea veniturilor obţinute de această societate a primăriei e şi astăzi pentru mine un mister, prin superficialitatea modului de abordare în răspunsurile oficiale pe care le-am primit. Încă mai aştept o revenire la un răspuns de la prefectură care să clarifice întrebările trimise încă de la jumătatea anului trecut, iar de la primărie nu am avut nici măcar un rând pe acest subiect. Aceeaşi primărie care va trebui să îmi transmită în săptămânile următoare răspunsuri legate de … lipsa unor răspunsuri, informaţii publice legate de sumele şi devizele subcontractanţilor marilor lucrări de infrastructură din Iaşi, donaţii sau sponsorizări de anul trecut ale primăriei şi structurilor din subordine. Cele 30 de zile curg, de data aceasta voi folosi metoda penală dacă se va continua jocul lipsei de transparenţă dirijat evident de primar.
Situaţia CET este deasemenea un fel de “twilight zone”. Încă de la începutul anului trecut am atras atenţia asupra unor intervenţii necesare în modernizare, fiind ulterior acuzat subtil de primar că aduc investitori, probabil alţii decât cei doriţi de el. Am organizat dezbateri publice la care am invitat oficiali de la ANRE şi ANRSC în prefectură, dar nu s-a găsit rezonanţa sau deschidere spre soluţii. Finalul anului trecut este dezastruos, criza de la CET determinând un nou credit ca soluţie extremă, lipsit însă de fundamentări legale sau comerciale bine negociate pentru ieşeni. În documente oficiale am găsit însă câteva puncte extrem de sensibile lăsate fără răspuns şi care nu au ridicat nici măcar o cută inclusiv pe fruntea unor colegi de-ai mei de prin administraţia locală. Nu e suficient să te abţii de la vot, mai există şi posibilitatea atacului în contencios, consecvenţa ar trebui să meargă până la capăt iar ieşenii au nevoie de fermitate şi profesionalism în opinie.

Falimentarea industriei ieşene. Un subiect local mai amplu este cel legat de situaţia societăţii Nicolina. Falimentarea voită a acestei societăţi a fost din păcate un exerciţiu al unor interese private pe spatele unui fel de “omerta” al autorităţilor. Am determinat înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pe care am condus-o, finalitatea constând într-un raport aprobat de Camera Deputaţilor ce a determinat un dosar greu la DNA. Spre marea mea surprindere, chiar şi după aceste demersuri, “jocurile” forţează juridic în continuare neregularităţi evidente. Am făcut tot ce poate face un parlamentar. Nu e destul, rămâne să văd cum vor putea reaşeza juridic Nicolina aceste demersuri, pentru ca într-un final să poata fi pregătite condiţiile în vederea atragerii unor investitori industriali serioşi şi nu din cei care joacă banii din off-shore-uri pe poturi imobiliare fără viitor.

Viziune locală. O dorinţă pe care o am de mai mulţi ani ţine de atragerea unor investiţii serioase la Iaşi. E adevărat că situaţia actuală e marcată de criza economică mondială gravă pe care nu o putem evita, ceea ce a redus interesul străinilor. Din păcate acest subiect e bun doar pentru declaraţiile autorităţilor locale, interesul major fiind axat pe atragerea de fonduri suplimentare de la Guvern şi mai puţin pe o apropiere de zona privată. Faptul că Iaşul e declarat pol de creştere regional şi ar trebui să consume cca 114 milioane de euro, nu a fost înţeles pe deplin de conducerea oraşului. Lipsa de viziune în absorbţia fondurilor europene de către Iaşi e deja consolidată de avalanşa de credite contractate de municipalitate, derulate suficient de netransparent cât să suscite nenumărate întrebări. E un lucru bun să refaci infrastructura, însă nu pe baza blocării financiare pe termen lung a administraţiei locale. La fel cum nu e deloc plăcut să vezi că Palas rămâne subiect deschis, nu doar prin faptul că este azi o groapă rămasă în aşteptare, dar e jenant să avem acea încercare de hotărâre de consiliu local cu o firmă inexistentă iar intervenţiile autorităţilor să fie mai degrabă de formă.
Primăria a reuşit performanţe negative incredibile: credite peste credite, lucrări rămase în aer, regii şi societăţi locale falimentare, fonduri europene insuficient atrase. Pe deasupra suspiciunile de corupţie rămân subiect de presă aproape zilnic. Nu e suficient să vorbim doar de faptul că se reface infrastructura, evident că e o necesitate, însă nu arunci în aer echilibrul bugetar local pe o perioadă atât de mare uitând că Iaşul nu are numai drumuri proaste şi proiecte imobiliare neterminate.

II. La nivel naţional

Cea mai mare parte a timpului am acordat-o Comisiei de Anchetă Nicolina, al cărei preşedinte am fost. Am reuşit să trec de toate procedurile parlamentare rapid şi încă din primele zile ale primului meu mandat, am înfiinţat comisia de anchetă. Am înţeles repede că, din păcate, parlamentarii anteriori au creat un cadru legal prea subţire pentru ca intervenţiile unei comisii de anchetă să fie mai ferme şi mai constructive. Cum subiectul nu era politic deloc insensibil, am simţit din plin … efectele. Mi le-am asumat şi comisia a avut finalitate prin dosarul deschis de DNA.

Am mai făcut parte şi din Comisia Sterling, finalizată tot cu dosare-raport transmise la instituţiile abilitate. Comisia de Industrie mi-a permis de asemenea să răspund unor cerinţe încă din vremea în care eram prefect din partea ieşenilor din Tomeşti sau Ciurea, printr-un act normativ modificat de mine, legat de transportul public. Se pare că nu e suficient, mai sunt necesare nişte modificări la această legislaţie pentru a se realiza un echilibru între planurile societăţilor private care lucrează în aceste servicii şi decizia autorităţilor locale.

Nu trec în revistă toate iniţiativele legislative, încă sunt în aşteptare pe listele parlamentului. Voi spune însă de produsele halucinogene pentru care am organizat o dezbatere publică la Iaşi împreună cu un coleg din Bucureşti, iniţiator a două modificări legislative. Din păcate nici azi nu s-a închis subiectul, Ministerul Sănătăţii nu a finalizat actul normativ pe care l-a promis, poate din cauza permanentei lupte politice din a doua jumătate a anului trecut.

Nu sunt mulţumit nici de răspunsuri primite anul trecut de la MAI privind valorificarea rapoartelor de control din administraţia ieşeană sau de exemplu de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării legat de probleme de legalitate din universităţi ieşene asupra cărora voi reveni anul acesta, în condiţiile în care am colegi de partid care am certitudinea că vor fi receptivi.

Principalele teme pe care le-am abordat ţin de strategia energetică naţională şi cadrul legal legat de energia termică sau reforma administraţiei pe care le voi aprofunda în acest an şi cu suportul constructiv al foştilor colegi din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Mi-am făcut studii legate de pregătirea unor modificări privind instrumentele de control parlamentare, relaţia guvernului cu parlamentul, legislaţie privind holdingurile, clarificarea legislaţiei privind parteneriatul public privat, corecţii legislative privind economia subterană şi lupta împotriva corupţiei din administraţie, simplificarea relaţiilor dintre mediul economic şi organismele de control a statului, protecţia pacienţilor beneficiari ai actului medical şi transparenţa cheltuirii acestor resurse, legislaţia suport pentru activităţile unor organizaţii nonprofit orientate spre probleme sociale. Anul acesta va fi suficient de bogat în iniţiative pe aceste subiecte.

Pentru marile proiecte ale Iaşului, rămâne să îmi ofer suportul integral Consiliului Judeţean şi domnului Simirad în aşa fel încât aeroportul, studiile pentru autostrada Iaşi Târgu Mureş, şoseaua de centură sau lucrările Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în oraş pentru DN24 sau DN 28 să fie ţinute din scurt. Dealtfel, subiectul e dorit de orice parlamentar sau politician ieşean, din păcate mai degrabă e subiect speculat pentru declaraţii politice decât pentru fapte concrete, uneori şi cu sensuri de dominare internă în partid jucăuş aruncată percepţiei publice. O întâlnire la CJ Iaşi am şi avut zilele trecute şi mulţumesc domnului Simirad pentru totala deschidere. ADR Nord Est, Zona Metropolitană precum şi reprezentanţi ai ACIS (Autoritatea pentru Coordonare Instrumente Structurale) au discutat la această întâlnire despre proiectele strategice, dealtfel proiectele mele politice 3 şi 4 din Campania electorală ţin de viitoare investiţii strategice: închiderea inelului de centură al Iaşului spre Ungheni cu finalizarea podului rutier spre Ungheni, precum şi realizarea unor proiecte majore la Leţcani şi Popricani pentru o piată de gros şi procesare produse agroalimentare locale şi nu numai. Am redeschis în acest context discuţia pe vechiul meu proiect din 2004 legat de zona Ungheni- Cristeşti- Jijia, pentru crearea unui spaţiu de logistică şi transit vamal. Toate acestea însă au nevoie de o excelentă colaborare transfrontalieră (nu cred că se vor supăra colegii mei de faptul că intru pe acest segment, dealtfel sunt sigur că lucrul în echipă va fi absolut necesar) şi sustinere la nivel guvernamental.

Comentarii (1)

Ion Mânzatu12 Ianuarie 2010, 12:24 pm

Stimate Domnule Deputat,
Nicuşor Păduraru,

Am tot încercat prin intermediul un “intermediari” să intru în legătură cu Domnia Voastră. Iată că acum, un punct din materialul dumneavoastră m-a hotărât să folosesc această cale, este vorba despre: Proiecte sociale şi culturale.
Cred că am o anume imagine despre noile tendinţe ale activităţilor culturale în aceste timpuri de structurare a unei noi ordini economice.
Am, de asemeni şi câteva proiecte care – poate – ar fi de interes.
De doriţi mai multe informaţii în ceea ce mă priveşte, am să vă rog să accesaţi: http://www.ionmanzatu.wordpress.com.

Cu deosebită stimă,
Ion Mânzatu