Modernizarea CET-urilor: Clarificări

16 Martie 2010, 5:27 pm

Ieri, la sediul MAI a avut loc o nouă întâlnire a grupului de lucru privind perspectivele de modernizare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică. Cum în presa de ieri au apărut câteva informaţii legate de activitatea acestui grup de lucru, unele din ele sunând a osanale adresate ca pe vremuri conducătorului iubit (vezi Evenimentul de azi cu replica d-lui Ivana “Cert este faptul că, vorbind despre ajutorul Guvernului, se va intra pe un palier nebănuit iniţial, spre marea bucurie a majorităţii celor prezenţi. Printre altele, vreau să vă spun că intervenţiile primarului Gheorghe Nichita au captat atenţia tuturor. „) consider că e firesc să fac o scurtă recenzie a discuţiilor de ieri. Pe de altă parte, cu tot respectul faţă de presa ieşeană, îi rog să aibă în vedere că dincolo de o declaraţie făcută la telefon, veridicitatea informaţiilor verificate e mai importantă decât o înţelegere deformată a unei ştiri.

Poziţia domnului primar în cadrul acelui grup de lucru este la fel de importantă ca şi părerea primarului de Bacău sau Braşov, la fel cum domnul director Ivana e la fel de ascultat precum reprezentantul Cogen Preşedintele Mihai Bălan sau Preşedintele ANRE domnul Lificiu. Importantă deasemenea este prezenţa în comisie şi a colegului meu Secretarul de Stat, Dan Cârlan din partea Ministerului Mediului şi de ce nu a iniţiatorului ideii de grup de lucru, ministrul Vasile Blaga.

Grupul de lucru include 25 de persoane, plus experţii utilizaţi de ministere, autorităţi, comisii parlamentare sau de la primării şi CET-uri. Discuţiile vor fi realizate în 3 etape, finalitatea constând într-un Plan integrat de reformă şi modernizare a serviciului de producere a distribuţiei în sistem centralizat a energiei termice şi a programului de acţiuni pentru implementare, ce va fi finalizat până la data de 21 iunie 2010.

Etapa I este de analiză şi identificare soluţii de modernizare şi reabilitare a sistemelor de termoficare, se va lucra pe trei subgrupuri până la data de 12 aprilie 2010. Fiecare subgrup va avea rolul de clarificare a unor aspecte diferite, fiind vorba de problemele tehnice, legislative sau economice. În etapa II vor fi integrate rezultatele evaluărilor celor trei subgrupuri, termenul fiind 24 mai 2010, după care etapa III se va finaliza până în 21 iunie cu planul integrat la care am făcut referire.

Au fost sesizate dificultăţile primăriilor de a gestiona CET-urile, în sensul economic şi al implementării unor programe de modernizare. Statul român alocă în fiecare an o sumă de aproximativ 1,7 miliarde de lei, în timp ce necesarul pentru modernizare la nivelul întregii ţări este estimat undeva la 4 miliarde de lei. Ca exemple de bune practice au fost date CET-urile de la Bacău şi centrala Vest de la Bucureşti, ambele au constat în utilizarea unor grupuri de cogenerare noi de înaltă eficienţă energetică. Efectul a fost că au scăzut costurile pentru energie termică cu cca 30%, facturile mai mici către populaţie determinând la Bucureşti, spre exemplu, nu debranşarea ci solicitări pentru rebranşarea apartamentelor.

În ţară există deasemenea proiecte pentru modernizare în vederea respectării unor termene de conformare asumate faţă de UE în ce priveşte normele de mediu, este vorba de 8 proiecte din care 3 aproape finalizate, unul din ele ţine de Iaşi. Ca opinie personală, acceptată şi de Ion Gheorghiu de la Instititutul ISPE precum şi din partea Preşedintelui Comisiei de Industrie din Camera Deputaţilor domnul Iulian Iancu, am reţineri faţă de rezultatele pentru populaţie a acestor modernizări pentru că ele sunt orientate în primul rând spre conformările de mediu şi nu vor determina scăderea facturilor de energie termică sau eficientizarea economică a activităţii CET-urilor. Cu aceleaşi sume, parte atrase din fonduri europene şi parte suportate din bugetele de stat respective locale, ar fi putut să fie achiziţionate echipamente de cogenerare de înaltă eficienţă care respectau din start cerinţele de conformare pe linie de mediu (Bacău şi Vest Bucureşti) şi determinau şi o scădere substanţială a costurilor pentru energie termică. Este adevărat însă că resursele financiare necesare presupun o altă abordare, bazată în principal pe parteneriatul public privat şi acest aspect nu ar mai fi permis accesarea unor fonduri europene. Părerea mea rămâne fermă, dincolo de alt gen de abordare pentru modernizări care nu pot evident să eficientizeze major tehnologii vechi, unele din ele de prin anii 60-70, singura soluţie care rezolvă toate problemele ţine de achiziţii de grupuri de cogenerare de înaltă eficienţă energetică.

Pe parte legislativă, e absolut necesară clarificarea parteneriatului public privat. Potenţialii investitori nu au un cadru de discuţii previzibil, absolut necesar pentru orice investiţie majoră. Sunt blocaţi deasemenea şi de riscurile financiare datorate situaţiilor economice critice în care se află majoritatea CET-urilor sau de cazuri în care modernizările bazate şi pe fonduri europene nu permit alte forme de obţinere de fonduri din alte surse. În privinţa subvenţiilor şi a mecanismelor de susţinere financiară guvernamentală, şi pentru a clarifica corecta apreciere a acestui sprijin oferit de stat, urmează să fie efectuate în perioada următoare analize de către ANRE şi ANRSC în privinţa costurilor de producţie, preţurilor, penalizărilor, bonusurilor şi tarifelor.

Cât priveşte responsabilitatea privind situaţia CET-urilor, nu s-a pus problema preluării acestora în portofoliul Ministerului Administraţiei şi Internelor aşa cum a fost relatarea primarului Nichita: “Se conturează de fapt două idei foarte mari: una ar fi că CET-urile să fie predate toate la Ministerul Administraţiei printr-un program naţional în care specialiştii Guvernului să poată să ia măsuri pentru fiecare în parte specifice să le facă să funcţioneze până când toate vor ajunge la un grad de înaltă eficienţă. A doua direcţie ar fi cea în care această comisie să lucreze în continuare cu toţi specialiştii şi să identificăm o serie de măsuri. A doua soluţie e mult mai dificilă şi mai greoaie”. Ideea preluării doar a administrării acestora şi nu în întregime este vehiculată, însă în sensul armonizării strategiilor locale cu strategia energetică naţională şi cu un eventual program de modernizare sprijinit cu suportul Ministerului Economiei.

Un ultim aspect: intervenţia „complexă” a primarului Nichita la întâlnirea grupului nu a făcut referire doar la dificultăţile CET pe care le gestionează de aproape 7 ani. A ţinut să menţioneze printre altele că sunt unele persoane la masa discuţiilor care l-au făcut de multe ori incompetent. Am considerat că nu e bine să îl contrazic, în fapt rolul nostru acolo ţine de găsirea unor soluţii şi nu de un dialog politic. Probabil că s-a referit la mine, sau o fi fost vorba de Dan Cârlan… Cine ştie?

Cum se gâdilă „termic” un primar?

11 Martie 2010, 1:11 pm

Văd astăzi o ştire legată de o preocupare majoră la nivel naţional legată de eficentizarea CET-urilor. Ştirea în sine sună foarte interesant ”Gheorghe Nichita şi Dorin Ivana se ocupă de toate CET-urile din ţară”. La prima vedere, importanţa celor doi ieşeni pare covârşitoare, ca şi cum strategia Guvernului, a Parlamentului, a ţării întregi şi de ce nu chiar a Uniunii Europene, stă brusc în primarul Nichita şi directorul CET.

Cred că mi s-a părut doar că am văzut ştirea preluată pe un alt site local pentru că ulterior ea a dispărut. Nu e vorba de un capitol din X- files şi din fericire nici de o realitate perfect explicată. Cum am asociat celebrele bancuri cu Radio Erevan în urmă cu ceva săptămâni vorbind de Radio Fenechiu şi de data aceasta gâdilarea primarului este realizată prompt din aceaşi zonă.

Aşa că vin cu explicarea ştirii : da, este vorba de o comisie realizată la nivel central şi care presupune un dialog în vederea realizării unei strategii naţionale pentru eficentizarea CET-urilor din toată ţara. Din comisie fac parte reprezentanţi ai executivului, ai legislativului, ai administraţiei publice locale şi COGEN. Obiectivul acestei comisii este de a genera modificări legislative şi soluţii de modernizare care să determine eficientizarea CET-urilor, în aşa fel încât toate părţile menţionate să îşi armonizeze punctele de vedere.

Evident un rol important îl joacă Ministerul Administraţiilor şi Internelor şi Ministerul Economiei care vor oferi sprijinul lor tuturor administraţiilor publice locale. Prin urmare, una este să faci parte dintr-o comisie şi alta este să fii prezentat ca fiind principalul responsabil de un asemenea subiect.

Aşa că o să îi anunţ pe această cale pe cei de la CET şi evident pe primarul Nichita că aştept împreună cu viceprimarul Gabriel Grigore un alt răspuns pe legalitate în sensul respectării ordinului ANRE 57/2008 publicat în Monitorul Oficial nr.472/2008. Întrebarea de fapt va fi legată de corectitudinea calculării preţului energiei termice livrat către ieşeni. Ca să fiu şi mai clar din acest răspuns de la CET s-ar putea să aflăm că preţul plătit de populaţie este mai mare cu 15% de cât ar fi trebuit.

Toleranţa faţă de adevăr

9 Martie 2010, 3:40 pm

De ce oare nu încearcă Nichita să scrie? Dacă tot e plin de calităţi pe care şi le laudă singurel în fiecare zi, un jurnal în care să îşi precizeze importanţa istorică a fiecărui gest ar fi potrivită. Văzându-l la postul de televiziune B1 mi-a venit pe buze brusc numele unei cărţi: “Greaţa” de Jean Paul Sartre. Puţini poate din cei care au citit această carte îşi aduc aminte de Roquentin, personaj principal incapabil să iubească oamenii pe care îi vede mai degrabă ca pe nişte obiecte.

Stilul politic din ultimul timp al lui Nichita depăşeşte orice limită privind veridicitatea vorbelor sale de bun simţ, consultanţii săi ori nu îl trag de mânecă ori exact asta îi recomandă. La urma urmei, dacă toată presa preferă să scrie sau îi aminteşte numele fără analize prea viscerale, indiferent că e de bine sau de rău, Nichita rămânând mulţumit, nu îmi rămâne decât să atrag atenţia acolo unde consider că e realmente necesar. Aşa că greaţa pe care am simţit-o ieri atunci când se prezenta televizat ca un arhanghel al corectitudinii şi apropierii faţă de oameni a fost prea mult pentru nivelul meu de toleranţă. Problema sa de comportament nu mai e una individuală ci devine colectivă. Dacă PSD vede în Nichita un om apt de a deveni model naţional, Iaşul are o problemă serioasă de imagine naţională. Şi nu numai, noţiunea de model social devine şi ea un subiect deturnat într-o zonă becaliană, ceea ce e foarte grav pentru sănătatea societăţii noastre şi aşa destul de bolnavă şi isterizată în mediocritate.

Nichita nu e un om puternic. Dacă era, nu avea nevoie de acest cuvânt în campaniile electorale. Se asociază doar cu efectul de putere pe care crede că îl creează. Candidatura sa în interiorul PSD e de fapt un mijloc de fugă şi protecţie faţă de scăderea încrederii şi deficitul de imagine din Iaşi. Speriat de acţiunile justiţiei din ultimul timp, are nevoie de un refugiu preventiv, de unde să poată să se victimizeze dacă ar fi să ajungă într-o ipostază neplacută cu justiţia. Sau eventual să transforme un asemenea risc într-o problemă naţională a PSD, pe care să o caracterizeze ca fiind un atac politic cu scutul partidului în faţa pieptului. Nichita se teme de ceva, el ştie mai bine, altfel nu ar fi avid de imagine şi putere.

Mă amuză faptul că tânărul proaspăt şef naţional al PSD este exact cel care împreună cu Năstase îi zgâlţâia serios imaginea lui Nichita prin raportul corpului de control al primului ministru, din urmă cu vreo 8-9 ani legat de celebra afacere Mannesmann. Azi, Nichita se luptă oare real cu Năstase? Am certitudinea că nu, nici nu ar îndrăzni, însă frica sa viscerală de justiţie poate fi mai usor gestionată dacă vine pe un fond de imagine “altfel”. Candidatura sa nu prea are cum să fie reală, ceea ce nu ştiu este dacă a primit acceptul lui Ponta pentru acest gest sau a făcut-o de capul lui. Oricum, PSD-ul reuşeşte performanţa să aibă doi candidaţi la preşedenţia Consiliului Naţional, ambii vânaţi pentru faptele lor de DNA.

Revenind la prestaţia televizată a lui Nichita de la postul televiziunii B1, pot spune că saturaţia minciunii a depăşit ieri orice limită. Exemplele sale de aşa zise rezultate deosebite în administraţia ieşeană contrastează flagrant cu realitatea. Nu îl voi ruga însă pe domnul primar să îşi schimbe atitudinea sau stilul. Chiar îl rog să continue, să insiste cu acelaşi gen de mesaje. La urma urmei, îi va ajuta pe foarte mulţi ieşeni să aibă saturaţia necesară pentru ca greaţa să îi determine să spună lucrurilor pe nume. Îi recomand chiar romanul lui Sartre, poate după ce îl va citi, confesiunile sale televizate vor deveni digerabile.

Nesimţire şi tupeu pe banii statului

3 Martie 2010, 2:17 pm

Sunt multe subiecte vechi şi sensibile în Iaşi asupra cărora autorităţi responsabile nu au dat răspunsuri clare de ani de zile. Analize peste analize, verificări, plângeri penale, dosare de care nu mai ştie nimeni cum se rezolvă şi când.

Azi supun atenţiei doar două subiecte cu întrebări fără răspuns. În ambele situaţii, statul se păcăleşte de unul singur, un caz ce ţine de administraţia centrală şi unul de cea locală:

Cazul 1: Statul îşi vinde active în centrul Iaşului către o firmă privată la o sumă sub un million de Euro. Firma respectivă se foloseşte de o parte din spaţiile cumpărate pentru o oportunitate privată cu un supermarket dintr-o reţea multinaţională. În mai puţin de un an jumătate, statul îşi dă seama brusc de faptul că are nevoie ca de aer de o clădire pentru o instituţie deconcentrată şi cumpără înapoi o parte din activele proaspăt înstrăinate plătind de vreo trei, patru ori mai mult decât primise. E vorba de sediul OJCPI din curtea fostei Moldoplast, jocul fiind realizat în perioada guvernării Tăriceanu. Nu îl întrebaţi de caz pe enigmaticul Fenechiu, cel care declara public “eu sunt AVAS la Iaşi”. Va recita mecanic nu’ş ce chestiuni cu economia de piaţă şi evoluţia pieţei. Eventual va încerca nervos şi pentru a devia de la subiect să se lege de cazul Nicolina, însă are o “reţinere fiscală” în ultimul timp.

Cazul 2: Se ia un serviciu public important. Se concesionează integral responsabilitatea realizării lui către o regie locală. Regia respectivă descoperă subit că nu are capacitate de a executa contractul şi intra în … asociere cu o firmă privată. E vorba de RATP, regia de transport public. Interesant este că după ceva ani, RATP e pulbere, datoriile sale la fisc o plasează la loc fruntaş pentru insolvenţă şi risc de faliment. În acelaşi timp partenerul privat prosperă, aduce autobuze noi, n-are nici o treabă. Întrebarea devine evidentă: cum e posibil? Undeva ceva e putred, nu se poate ca partenerul privat să aibă o afacere convenabilă, iar celălalt să plătească un consultant internaţional pretenţios care să îi spună sec şi pe bani mulţi ceea ce se vede cu ochiul liber: că e în faliment. Evident, datorită unor strategii de management dictate de primar catastrofale. Cine plăteşte? Evident, ieşeanul de rând. Mă îngrozesc la gândul că iar va aparea soluţia creditelor.

Ambele reţete sunt “brevetate”. În ambele cazuri, persoanele care ar putea fi întrebate sau au musca pe căciulă vor ţipa că e un atac politic şi vor folosi limbaj nepotrivit sau se vor victimiza. Din păcate, atât timp cât nimeni nu e vinovat de prostie măcar, ieşeanul are tot dreptul să se simtă jignit. Ce fac cei responsabili de a vedea aceste realităţi? Nu ştiu, dar nu aş vrea să mă gândesc la cârdăşie. Poate se sesizează cineva, măcar din bun simţ civic.

Legea călcată în picioare de primarul Nichita

2 Martie 2010, 2:24 pm

Am avut ocazia să revăd şi săptămâna trecută cum intră primarul Nichita din nou în crize de polemică cu legea, recidivând cu indiferenţă faţă de orice argument de bun simţ. Obişnuinţa sa în ceea ce priveşte lipsa de respect faţă de lege a devenit legendară. Din respect pentru comunitate, ar trebui să fie primul care insistă pe aplicarea cu sfinţenie a legislaţiei din administraţia publică. Nu face asta însă cu încăpăţânare de ani de zile, iar noi cu toţii suntem nevoiţi să acceptăm că Iaşul e un fel de moşie personală a sa. Cu toate că erorile sale se văd în realităţile din jurul nostru şi le suportăm din buzunarele noastre, are tupeul ca ori de câte ori i se atrage atenţia că depăşeşte limite clare legislative, să se victimizeze şi să se plângă de orice şi oricine. Reuşita sa mediatică de a anunţa paranoic că devine ”parâcioasă” de serviciu anunţând liderii PD-L de cât de mult nu îl ascultă opoziţia, ar fi meritat un premiu de popularitate în prostie, nimeni însă nu a vrut să observe derapajul său de la normalitate şi nu l-a taxat ca atare.

În data de 25 februarie 2010, Consiliul Local al Municipiului Iaşi întrunit în şedinţă ordinară a dezbătut şi adoptat Hotărârea nr. 40/25.02.2010 având ca obiect desemnarea persoanelor împuternicite să reprezinte interesele municipiului Iaşi în cadrul Adunărilor Generale a Acţionarilor şi a Consiliilor de Administraţie ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome la care municipiul Iaşi este unic acţionar. Această hotărâre încalcă în mod clar prevederile legislative în domeniu. Primarul Nichita, sunt sigur că ştie asta foarte bine, preferă însă să încalce grosolan legea, ştiind că un eventual atac în contencios durează suficient de mult, permiţându-i să ţină la distanţă consilierii locali aleşi de ieşeni pentru a nu îi încurca „stilul” de management instituţional.

Pentru a fi explicit, fac referire la faptul că, la fiecare patru ani după validarea unui consiliu local rezultat ca urmare a alegerilor locale, se aplică prevederile dispoziţiilor art. 37 din legea 215/2001 privind administraţia publică locală care prevăd: „Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a Consiliului Local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la ultimele alegeri locale”.

Cu toate acestea, primarul denaturează sensul legii reinventând-o în stil propriu. Ceea ce e extrem de clar exprimat în art.37 nu e pe gustul său, aşa că dă interpretări… personale. Ca explicaţii face referire la o nevoie acută de specialişti foarte buni însă numiţi evident chiar de el, în completarea unei aşa zise structuri definită de lege. Evident asta modifică substanţial legea, ceea ce nu e permis sub nici o formă.

Două menţiuni suplimentare:

1. Acest aspect trenează de aproape doi ani, nu e un subiect nou, ci unul care poate ascunde corupţie prin toate structurile acelor AGA sau CA-uri aflate real în subordinea primarului şi nu a Consiliului Local aşa cum prevede legea 215/2001.
2. Argumentul specialiştilor se întoarce împotriva lui Nichita. PSD putea din start să numească în locurile lor rezultate din configuraţia politică definită de lege exact aceşti specialişti, îşi asumau principiul anunţat public chiar de ei dovedind seriozitate. Numai că PSD a dorit mai mult: şi locurile legale şi alte posturi dorite de Nichita.

Primarul Nichita, ajutat ca de obicei de votul liberalilor care fac pe îngeraşii mincinoşi bine conduşi de aceeaşi lideri Adomniţei sau Fenechiu, joacă din nou ilegal. Îşi permite cu neruşinare să dea de înţeles că altii de prin PDL ar vrea posturi, deşi de aproape doi ani PSD domină ilegal deciziile în toate regiile şi societăţile din subordinea Consiliului Local. Nu pot să nu mă gândesc la faptul că ar fi justificată suspiciunea că RATP sau CET au ajuns pe buza prăpastiei fiind conduse exact de cei păstraţi de Nichita în acele posturi din AGA sau CA-uri, ca modul în care au fost administrate regiile sau societăţile prestatoare de servicii publice sunt considerate puşculite şi instrumente politice prin care se reglează relaţiile cu grupuri de interese economice.

Până în momentul în care unele instituţii abilitate şi responsabile se vor trezi din îndelunga amorţire şi vor lua măsuri concrete, am sesizat astăzi din nou Instituţia Prefectului privind legalitatea Hotărârii nr. 40/25.02.2010 pentru a fi atacată în contencios imediat ce documentele vor fi comunicate prefecturii.