Comunicat de presă

16 Iunie 2010, 11:39 am

Noul împrumut al primăriei – între necesitate şi realităţi netransparente .

1. Câteva date tehnice, cu menţiunea că le am notate în agendă după ce le-am preluat de la Ministerul de Finanţe şi sper că acurateţea lor să fie în regulă. Oricum ar fi, ele sunt relevante în ceea ce priveşte gradul de îndatorare al municipiului Iaşi:
- 2010 grad de îndatorare 25,17%
- 2011 grad de îndatorare 24,58%
- 2012 grad de îndatorare 24,23%
- 2013 grad de îndatorare 24,56%
- 2014 grad de îndatorare 23,47%
- ……

Gradul maxim de îndatorare permis de lege este de 30%, iar nivelul de venituri realizate luat în calcul este de cca 283 milioane RON. Asta în timp ce împrumutul de 50 de milioane de Euro înseamnă cam 200 milioane RON.

2. În Monitorul Oficial, Partea I nr. 382 din 09/06/2010 a apărut Hotărârea nr. 480/2010 din 12/05/2010 privind aprobarea limitelor pe anul 2010 pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate şi pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile administrativ-teritoriale. Reproduc doar două articole:

Art. 1. – Pentru încadrarea în nivelul deficitului bugetului general consolidat, în anul 2010, unităţile administrativ-teritoriale pot contracta finanţări rambursabile, reprezentând datorie publică locală, prin împrumuturi de la instituţii de credit şi prin emisiuni de titluri de valoare pentru realizarea de investiţii publice de interes local, în limita sumei de 1.600 milioane lei, conform prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. (3) În limita prevăzută la art. 1 se stabilesc limite pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale în funcţie de ponderea veniturilor proprii ale bugetelor locale realizate în anul 2009 de fiecare categorie de unităţi administrativ-teritoriale în totalul acestor venituri ale bugetelor locale pe ansamblul ţării, realizate în anul 2009, după cum urmează:

a) pentru comune: 275,39 milioane lei;
b) pentru oraşe: 119,60 milioane lei;
c) pentru municipii: 545,28 milioane lei;
d) pentru judeţe: 223,29 milioane lei;
e) pentru municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia: 436,44 milioane lei.

3. Este evident că Iaşul va rămâne în urma deciziei de ieri din Consiliul Local total imobilizat în creditele contractate pe termen lung. Din acest motiv graba primarului Nichita pentru un nou împrumut este nejustificată. Ar fi trebuit să se respecte acei paşi normali privind fezabilitatea unui asemenea demers, o trecere în revistă a proiectelor aferente finanţărilor pentru a fi foarte clar ce anume ţine de finanţările legate de Iaşi – pol de dezvoltare şi ce anume s-a făcut corespunzător creditului Dexia. Ar fi fost necesar să fie prezentat public, dacă bugetul Iaşului, în condiţiile în care încasările au scăzut vertiginos, mai poate suporta un nou împrumut, dacă ne încadrăm în gradul de îndatorare permis de lege, asta în condiţiile în care ştim bine că anul trecut bugetul a fost umflat, încasările fiind cu mult mai mici, iar anul acesta va fi şi mai greu.

Toate acestea ar fi trebuit să fie prezentate ieşenilor ca informaţie publică transparentă şi justificau sau nu, noul împrumut. Motivau responsabil şi cu argumente, o decizie corectă pentru Iaşi. Readuc însă aminte că transparenţa privind utilizarea fondurilor publice nu a fost niciodată agreată de primarul Nichita. Mai mult, domnul primar, acum vreo câteva zile într-o conferinţă de presă, anunţa că în verificările privind creditul DEXIA ar fi ieşit basma curată. O minciună care nu ştiu la ce îi folosea în acel moment şi de ce o aruncă mass mediei locale. Verificările pe acest subiect concretizate într-un raport oficial prezentat de finanţele judeţene încă nu există.

Şi atunci ce încredere să mai am pentru un nou împrumut? În aceste condiţii, ce garanţii au ieşenii că noul credit nu devine o nouă oportunitate pentru clientelism local pe fonduri publice? Fenechiu se vede de la o poştă că are o înţelegere pe faţă cu Nichita.
Ca să fiu foarte clar: departe de mine să nu înţeleg importanţa unor proiecte legate de viitorul Iaşului. Însă cine din Iaşi poate răspunde coerent şi clar despre cum anume au fost utilizate alte credite, pentru a fi siguri că ieşenii nu vor fi păcăliţi din nou? Cine poate da, de exemplu, o listă clară şi care să nu se modifice cu proiectele legate de Iaşi ca pol de dezvoltare? De luni bune se ştie că sunt multe semne de întrebare şi modificări din mers ale listei. Cine garantează că e oportun pentru ieşeni, ca într-o perioadă de criză economică profundă, să obţii încă o finanţare de încă 50 de milioane de euro. A făcut cineva un exerciţiu simplu să vadă cum vor plăti ieşenii aceste credite şi din ce? După 2012, Iaşul va fi într-o situaţie critică amanetat către bănci, primăria urmând să plătească doar ratele şi fiind imobilizată în proiectele de astăzi.

Ca să accept această situaţie, mi-aş fi dorit să văd o schimbare majoră a Iaşului sau măcar să am certitudinea corectei utilizări a banilor. Nu le am nici pe una, nici pe alta.