Măsuri guvernamentale în sprijinul mediului de afaceri

30 Septembrie 2010, 4:54 pm

Anul acesta am avut mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri ieşean. De fiecare dată au fost sesizate aspecte legislative care necesită modificări sau corecţii. Încă din luna iulie, doamna Sulfina Barbu a transmis Guvernului şi Ministerului Finanţelor propuneri de măsuri legislative rezultate şi ca urmare a unor discuţii purtate într-un grup restrâns de lucru format din deputaţi aparţinând PDL, UDMR, UNPR şi minorităţi naţionale.

Ultimele discuţii aplicate la care am participat au avut loc săptămâna trecută la sediul Ministerului Finanţelor, în zilele de luni, respectiv miercuri, începând cu orele 08.30. Propunerile transmise sunt parţial concretizate într-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României în cursul zilei de miercuri, 29 septembrie 2010.

Principalele decizii luate sunt: eliminarea impozitului minim începând cu 1 octombrie 2010, diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale neachitate la termen, neînceperea executării silite în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de rambursare de bani de la stat, modificarea plafoanelor de la care firmele care investesc şi creează locuri de muncă în România pot beneficia de ajutor de stat.

I. Astfel, impozitul minim va fi eliminat începând cu 1 octombrie 2010, urmând ca de la această dată să se aplice impozitul pe profit. Decizia este stipulată într-o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Deasemenea, începând cu 1 ianuarie 2011 impozitul minim va fi înlocuit cu un alt tip de impozit, pentru firmele care aparţin zonei economice afectate cel mai grav de fenomenul evaziunii fiscale.
Firmele vor plăti pentru trimestrul trei impozitul minim în 25 octombrie, iar începând cu 25 februarie, ele vor plăti impozitul pe profit pentru trimestrul patru al anului 2010.
Într-o lună Guvernul va prezenta o variantă de act normativ privind impozitul forfetar.
Decizia privind eliminarea impozitului minim – şi măsurile care vor fi luate începând cu 1 ianuarie 2011 fac obiectul consultărilor cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

II. Deasemenea s-a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Actul normativ propune reglementarea compensării de drept, adică stingerea creanţelor reciproce chiar în momentul când creanţele există deodată, indiferent dacă debitorii au sau nu cunoştinţă despre aceasta.
ANAF-ul va fi obligat ca în momentul în care un contribuabil are de încasat de la buget şi are datorii, să se facă compensarea din oficiu.
Ordonanţa de urgenţă prevede diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale neachitate la termen de la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, faţă de 0,05% cât este în prezent.
Actul normativ reglementează posibilitatea neînceperii sau suspendării executării silite în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită.

III. Executivul a adoptat deasemenea o Hotărâre de Guvern privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, care vizează modificarea plafoanelor de la care firmele care investesc şi creează locuri de muncă în România pot beneficia de ajutor de stat.
Actul normativ reduce pragul minim al condiţiei de eligibilitate referitoare la valoarea investiţiei, la minim 5 milioane de euro, şi a locurilor de muncă nou create de la 100 la 50, astfel încât să aibă acces la această formă de sprijin şi IMM-urile.

De asemenea, se vor avea în vedere patru categorii de proiecte eligibile:
- Investiţii între 5-10 milioane euro, inclusiv, şi minim 50 de locuri de muncă
- Investiţii între 10-20 milioane euro, inclusiv, şi minim 100 de locuri de muncă
- Investiţii între 20-30 milioane euro, inclusiv, şi minim 200 de locuri de muncă
- Investiţii care depăşesc 30 milioane euro şi minim 300 de locuri de muncă

De asemenea, pentru facilitarea sprijinirii cât mai multor operatori economici, a fost extinsă sfera de cuprindere a categoriei costurilor eligibile prin introducerea costurilor legate de realizarea construcţiilor în scop turistic şi medical.

IV. Săptămâna viitoare Guvernul va adopta un act normativ pentru susţinerea firmelor întemeiate de către tinerii până în 35 de ani, care vor primi un sprijin din partea statului, sub forma garanţiilor de stat şi ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea afacerilor.Este vorba de întreprinzători care până acum nu au avut posibilitatea să dezvolte o afacere, sunt absolvenţi de facultăţi şi care vor beneficia de sprijin din partea statului.

Sunt conştient că aceste demersuri încă nu acoperă toate cerinţele mediului de afaceri. Voi continua discuţiile cu reprezentanţii asociaţiilor patronale şi a tuturor structurilor care reprezintă mediul de afaceri şi rămân deschis în continuare la observaţiile dumnealor pentru a le transmite Guvernului sau a le transforma în iniţiative legislative.

Nebănuitele căi ale justiţiei

17 Septembrie 2010, 4:06 pm

Nu e problema mea să explic decizia unor instanţe judecătoreşti. Am văzut însă că există unii, care au o pasiune în a da de înţeles că aş fi greşit atunci când, în calitate de prefect, în anul 2006, l-am suspendat din funcţie pe domnul Profir Lucian din calitatea de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi. Această suspendare era motivată de incompatibilitatea domniei sale cu postul deţinut. În fapt, la momentul emiterii ordinului prefectului, domnul Profir, încă figura oficial la Registrul Comerţului ca administrator al unei societăţi private. Fac precizarea din start că relaţiile dintre mine şi domnul Profir, cu toate că a existat acest proces, au rămas respectuoase şi onorabile.

Un caz similar, cu exact aceeaşi motivaţie, a existat şi în judeţul Neamţ. În ianuarie 2006, prefectul Judeţului Neamţ l-a suspendat pe domnul Dan Vasile Constantin din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamt, pe exact acelaşi temei, acesta figura la Registrul Comertului ca administrator al unei firme private. De asemenea, a urmat un proces, numai că decizia justiţiei a fost diferită. Mai precis, deşi s-au parcurs toate etapele procedurale ale unui proces de contestare a ordinului prefectului, trecându-se prin toate instanţele, de la Tribunalul Neamţ şi Curtea de Apel Bacău până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, justiţia a decis că intervenţia prefectului a fost corectă. Şi ca să se înţeleagă cât de puternică a fost apărarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, e bine de ştiut că acesta a fost apărat de unul din cei mai respectaţi avocaţi, părintele Constituţiei României, Antonie Iorgovan.

Fără comentarii, aş zice. De altfel, în noiembrie 2006, când eram prefect, magistraţii ieşeni de la Tribunalul Iaşi, au respins în primă instanţă cererea domnului Profir de a suspenda ordinul prefectului. Evident, nu mai am de unde să ştiu cum s-a apărat şi a pierdut în instanţă procesul cu domnul Profir, Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi, după ce eu am plecat din această funcţie.

Eu ştiu că mi-am făcut datoria aplicând întocmai şi cu bună credinţă prevederile legii.

Cum se minte oficial pe marginea CET

11 Septembrie 2010, 10:11 am

Cel mai simplu ar fi să spun sec: Am avut dreptate în privinţa CET întotdeauna, însă toată lumea doarme. Am scris de mult timp ce se va întâmpla şi exact asta se vede cu ochiul liber. Ultimele aspecte pe care le critic vehement ţin de minciunile lansate şi susţinute atât de Primaria Iaşi cât şi de OET Bulgaria. Este vorba de procesarea de cărbune fluturată pe sub nasul ieşenilor în ultimele luni pentru care mi-am manifestat suspiciunea încă de la început.

Pe de o parte primarul Nichita face pe supăratul şi declara public în urmă cu câteva zile că a mai oferit un termen până la care bulgarii să arate că pot duce la bun sfârşit acest contract. Eşti un mincinos domnule primar, atât de tare minţi încât ar trebui să-ţi crape pământul sub picioare. Cu doar câteva zile în urmă eram împreună la Ministerul de Interne pentru discuţiile privind strategia energetică legată de viitorul CET-urilor. Acolo s-a spus foarte clar că din punct de vedere legal încă nu se poate, mai mult, este scris negru pe alb în documentul de lucru faptul că se încearcă construcţia unui model de contract şi a corecţiilor legislative necesare pentru a putea fi derulat. Ai venit acasă şi ai uitat tot, nu ai uitat însă să te lauzi ca de fiecare dată şi toată presa să scrie cu mare pasiune deontologică că eşti producătorul de idei pentru strategia energetică naţională. Cum se numesc toate acestea, domnule primar, dacă nu minciuni?

Pe cealaltă parte, firma din Bulgaria aruncă o altă pastilă, că ar primi mai puţină energie electrică de la CET decât îşi planificaseră şi că nu s-ar înţelege pe marginea acestui subiect. Mai mult, domnii respectivi îşi manifestă surprinderea legată de superba descoperire legislativă, că mai e necesară o ordonanţă a Guvernului şi un aviz prealabil de la ANRE pentru activitatea de procesare, adică exact ceea ce argumenta suspiciunea mea că în spatele procesării mai e altceva. Şi reprezentanţii bulgarilor mint, numai că nu de la început ci abia acum, fiind prezentat public argumentul cantităţii de energie electrică preluată de ei.

Nu pot argumenta faptul că e prea puţin ce li se oferă, CET II Holboca a fost modernizată cu dedicaţie specială pentru cărbunele dinspre Est, favorizându-se dependenţa de acelaşi furnizor. Modernizarea a fost atât de avansată încât CET II Holboca are performanţe tehnologice deosebite, la nivelul Centralei Sud din Bucureşti. Nu mă feresc să spun că sunt tot mai mult convins că s-a dorit falimentarea CET pentru a fi preluată această centrală. Să spui că nu eşti mulţumit de câtă energie electrică primeşti în urma procesării e doar o pistă falsă, sau praf în ochii fraierilor. Iar garanţia de 100.000 de Euro este un fir de nisip pe lângă sumele specifice acestui gen de comerţ.

Aşa că, scuzele sau argumentele şi chiar atitudinea aparent supărată a primarului că bulgarii nu şi-ar fi făcut treaba sunt chiar mai mult decât minciuni pentru că jignesc un oraş întreg. Jenant este faptul că încercarea primarului cu bulgarii, de a folosi CET II pentru procesare, demonstrează o lipsă crasă de profesionalism. Demersurile făcute în interiorul Ministerului de Interne pentru a se clarifica şi aspectele legislative, arată cât de puţin înţeleg toţi cei care au fost atinşi de această filoxeră a banului din energie. Nici nu avea cum să se facă şi am spus-o foarte clar, am avut din nou dreptate.

Căldura ieşenilor a devenit un pachet de cărţi în mâna primarului pregătit pentru o cacealma. A premeditat pentru a ne aduce în pragul iernii în zona de negociere directă şi a reuşit. A fost un mecanism win-win. Dacă ieşea şmecheria cu procesarea, pilda talanţilor ar fi fost un text de căpătâi pentru Nichita, dacă nu, oricum furnizorul tradiţional ajunge tot la mâna lui şi de aici se înţelege totul.

Ce mă revoltă este că în toate aceste ecuaţii siguranţa pentru căldura ieşenilor lipseşte cu desăvârşire, primarul scrie epistole despre cozi de mătură şi toată lumea face declaraţii pe marginea CET folosindu-se metode de dezinformare şi piste false ca pe vremea serviciilor de tristă amintire. Nici o reacţie pe măsura importanţei subiectului şi nici o analiză profundă nu a combătut nimic din ceea ce scriu de luni de zile. Oare de ce? Să aibă primarul atât respect din partea presei şi a organizaţiilor nonguvernamentale sau a asociaţiilor de proprietari, încât minciuna sfruntată şi fără limite să poată fi trecută cu vederea?

Un motto sugestiv pentru domnul Simirad

10 Septembrie 2010, 3:44 pm

Motto: „…De eşti tu acela nu-ţi sunt mamă eu…”

Am citit cu atenţie câteva fraze dintr-o scrisoare a primarului Gheorghe Nichita către Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean. N-am înţeles de ce este atât de afectat primarul Nichita de gestul domnului Simirad prin care a plătit factura de gaz metan de la flacăra din Piaţa Naţiunii?

Textul în sine al scrisorii este demn de o analiză ştiinţifică a unor specialişti în psihanaliză. Cufărul cu vechituri, coada de mătură, Alexandru Macedon şi Ducipal se îmbină interesant cu devize olimpice. Nu, nu sunt cuvintele mele, ci aparent ale primarului sau consilierilor săi de imagine, care au considerat de cuviinţă că, la câte probleme au ieşenii, o asemenea scrisoare le face bine. Dau un sfat primarului Nichita: poate că ar fi utilă o scrisoare deschisă şi în legătură cu sprijinul său la adresa aeroportului din Iaşi. A primit de altfel o propunere de la colegii mei din Consiliul Local, la care nu a avut nici un pic de ezitare în a refuza imediat, cu maximă nervozitate orice discuţie pe subiectul respectiv. O mare gafă, aş spune, pentru că ţipă de luni de zile că nu se face nimic pentru aeroport şi când i se cere să se gândească la un banal suport, refuză cu vehemenţă.

Aştept următoarele epistole, de data asta serioase, cu explicaţii legate de adevăratele probleme ale Iaşiului. Jocul de glezne mediatic e ca un dribling încercat la adresa domnului Simirad. Problema e că performanţa epistolar – sportivă a primarului se vede prin distrugerea clubului de fotbal. O scrisoare deschisă pe acest subiect ar fi fost mai serioasă decât faptul că domnul Simirad a reaprins flacăra din Piaţa Naţiunii.

Twilight zone la Primăria Iaşi

8 Septembrie 2010, 3:39 pm

O hotărâre de Consiliu Local care ţine de patrimoniu determină reacţii ciudate. Este vorba de hotărârea privind căminul de bătrâni “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, recent discutată. Nu intru pe fondul problemei, e rolul consilierilor locali. Nici nu aş fi băgat de seamă subiectul, corectarea simplă prin constatare era doar o formalitate atât timp cât opiniile tuturor sunt la fel.

Faptul că secretarul, cel care prin lege are obligaţii clare legate în primul rând de legalitatea actelor emise de primărie, dispare subit în concediu exact după acest subiect, poate fi întâmplare sau act deliberat. Cum însă declaraţia primăriei dă de înţeles că nu se ştie când se întoarce, prima variantă cade.

Secretarul e prezent la lucrările consiliului şi trebuia să atragă atenţia, mai ales că are obligaţia contrasemnării hotărârilor de consiliu. Nu a făcut-o pe loc şi atunci mă întreb ce fel de document pleacă la prefectură pentru controlul de legalitate? Asemenea situaţii nu prea am întâlnit, însă devin suspecte dedesubturile subiectului în sine. Am certitudinea că cel puţin o televiziune locală are înregistrarea momentului şi s-ar putea lămuri totul, pentru că mi se pare că cei din primărie speculează prin omisiunea unei realităţi necontestate de nimeni, doar pe baza înregistrării audio.

Evident, colegii mei, consilierii locali PDL, pot sesiza prefectura privind votul lor, aceasta însemnând contencios, termene, etc. Preşedintele de şedinţă e însă consilier local şi nu funcţionar public, prin urmare să nu amestecăm lucrurile, apropo de eventuala vinovăţie anunţată de la Primărie. În locul colegilor mei aş sesiza secretara Consiliului Local la comisia de disciplină de la prefectură, pentru a da explicaţii asupra neîndeplinirii rolului său în timpul şedinţei. Iar acest aspect nu are nevoie de aprobarea primarului, forul sesizat fiind structurat obiectiv.

Pe fond, Fundaţia Caritatea preia proprietatea acestui cămin, nu înţeleg foarte bine de ce acum şi în această formă şi nu s-a întamplat mai devreme, având în vedere împrejurimile. Şi nici ce se întâmplă, luând în considerare situaţia actuală. Ştiu însă că se vorbeşte mai puţin de bătrânii de acolo şi ce vor face ulterior. Aşa că, mi-aş dori în primul rând răspuns la această problemă, restul e … administraţie ieşeană.

Moţiune de toată jena!

8 Septembrie 2010, 2:19 pm

Nu fac referire la eticheta agăţată de reverul costumului de bugetar al junelui Ponta pe care scria ieri “ticălos”. Nici la faptul că era excesiv de mândru de promovarea televizată a gestului său. Fac referire la moţiunea simplă depusă de PSD în Parlament, pe agricultură. Motivul e simplu: moţiunea era adresată fostului ministru care însă a părăsit deja scena guvernamentală. Aşa că, astăzi, am asistat la o retorică pur formală adresată … eterului şi poate unor orgolii pesediste.

Să votezi ce? O moţiune simplă se termină cu eventuala demisie a ministrului căruia i se adresează. Bine, dar ministrul respectiv nu mai este. Şi atunci care e finalitatea? Moţiunea nu se adresează agriculturii, ci ministrului responsabil, iar Valeriu Tabară abia a intrat în funcţie. Mai mult, astăzi a mai şi fost lăudat chiar de pesedişti pentru viziunea sa privind agricultura, urându-i-se succes şi felicitări în activitatea viitoare.

Să fac referire la text? Păi ce rost are, e la fel ca moţiunea pe acelaşi subiect din luna mai, anul acesta. Iar primul care semnează nu e Victor Surdu, cel care a “pregătit-o”, ci primii agricultori ai PSD-ului adică în ordine Ponta, Năstase şi Hrebenciuc. Cool aş zice. Ponta are avantajul socrului său, unul din cei mai longevivi miniştri ai agriculturii în ultimii 20 de ani care ştie bine cât de dezastruoasă e starea agriculturii, doar şi el a fost în funcţia cu pricina. De aceea a semnat primul, probabil. Oricum, la dezbatere nici unul dintre primii semnatari nu au fost prezenţi în sală.

Se justifică depunerea moţiunii simple în condiţiile în care tocmai s-a schimbat ministrul? E suficient argumentul că se vrea să se arate starea dezastruoasă a agriculturii? Răspunsul corect este nu. Pentru asta sunt alte instrumente parlamentare, se pot face declaraţii politice, interpelări, se pot depune iniţiative legislative care să corecteze. Culmea e că moţiunea simplă cere demisia ministrului Mihail Dumitru, iar procedurile parlamentare obligă ministrul să fie în sală atunci când au loc dezbaterile. Păi cum să fie prezent în sală sau să-şi dea demisia dacă nu mai e ministru? Moţiune pentru cine?

Mai reamintesc faptul că ieri, în loc să îşi citească această moţiune inutilă, pesediştii au preferat să părăsească sala de şedinţe, Aura Vasile având o superbă replică de adevărată doamnă a politicii ”…îmi puneţi pumnul în gură…” deşi nimeni nu a înţeles la ce face referire. Legea spune clar: moţiunea trebuia să fie citită ieri, în a şasea zi de la depunere. Azi, au dat de înţeles că ieri s-ar fi suspendat şedinţa prin plecarea lor din sală. Aiureală: doar preşedintele camerei poate suspenda şedinţa şi nu PSD. Aşa că, astăzi a fost o zi plină de … vorbe şi timp pierdut. Dacă aţi avea răbdare să urmăriţi înregistrarea dezbaterii pe site-ul www.cdep.ro, v-aţi da seama de seriozitatea moţiunii inutile. De toată jena…

Cât plătim pentru căldură şi de ce?

7 Septembrie 2010, 12:36 pm

O întrebare justificată pentru orice ieşean, mai ales că de ani de zile la fiecare asociaţie se adună tot felul de probleme:
- Repartitoarele, deşi par utile tehnic, plângerile cetăţenilor nu demonstrează ca s-a atins obiectul reducerii costurilor per locuinţă, fiind mult prea multe reclamaţii.
- Redistribuirea costurilor la nivel de scară de bloc generează tot felul de interpretări şi discuţii
- Debranşările au crescut vertiginos afectând fezabilitatea sistemului centralizat, fiind motivate însă atât timp cât calitatea serviciilor şi costul lor lasă de dorit.

Reglementarea acestui domeniu este evident necesară, dacă însă aplicarea unor norme generează deficienţe de interpretare, nefiind clare pentru a explica cât plătim şi de ce, atunci avem o problemă. La nivelul grupului de lucru privind strategia pe domeniul energetic naţional, am atras atenţia asupra Ordinului Preşedintelui A.N.R.S.C nr. 343/2010 şi Norma tehnică de aplicare a acestuia, ca urmare a unor sesizări adresate cabinetului parlamentar, însă nu am primit nicio clarificare.

Am considerat prin urmare necesar să cer explicaţii ANRSC pentru că aşa cum arată textul reglementării, poate genera nemulţumiri justificate.

Interpelare ANRSC- Nicusor Paduraru

Nicolae Titulescu – un exemplu uitat de clasa politică actuală

7 Septembrie 2010, 12:22 pm

În urmă cu exact 79 de ani, pe 7 septembrie 1931, la Geneva, ministrul român de externe Nicolae Titulescu îşi susţinea discursul de reinvestire în faţa celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor. A fost prima şi singura dată când aceeași persoană era realeasă, după un mandat, să conducă lucrările Ligii Natiunilor Unite.

Clasa politică românească este pulverizată, în ultimii 20 de ani nu a mai existat nicio personalitate care să reuşească să câştige aprecieri internaţionale similare diplomatului român Nicolae Titulescu. Ieri, am avut neplăcerea să asist la discursurile jenante ale unor colegi parlamentari, folosindu-se un limbaj mizerabil care nu face cinste plenului Parlamentului şi justifică lipsa de încredere în parlamentari şi în clasa politică în general. Aşa că, m-am decis să aduc aminte, începând de azi, de momente şi personaje importante din istoria României, în speranţa determinării unor reflexii serioase ale clasei politice actuale în direcţia performanţei şi a capacităţii de a avea viziune. Veţi spune că declaraţiile politice nu sunt o formă efectivă care să genereze schimbări în bine şi poate aveţi dreptate.

Apelul meu pentru decenţă şi profesionalism este însă necesar, mi-aş dori ca mulţi alţi oameni politici să înţeleagă că nu vom fi respectaţi şi nici constructivi, dacă stilul politic adoptat de toate partidele va continua să ne menţină în zona juvenilă sau a retoricii de cartier.

Declaratie politica – Nicusor Paduraru

Tudore, din păcate nu se poate

4 Septembrie 2010, 11:48 am

De mai mulţi ani sunt un susţinător al proiectului „Fabricat în Iaşi” şi el poate fi extins până la „Fabricat în România” sau după cum l-a definit deputatul Tudor Ciuhodaru „Made in Romania”. Sunt unul din împătimiţii care fac cumpărături în pieţele din Iaşi, cumpărând produse naturale şi încercând să le iau de la adevăraţii producători şi nu de la intermediari. Sunt de asemenea deranjat de faptul că în toate supermarket-urile nu găseşti decât tot felul de fructe aduse de prin toate colţurile lumii şi extrem de puţine de la noi din ţară.

În alte ţări este o adevărată tradiţie ca cei de acolo să cumpere propriile produse, fiind în mod clar sprijinit mediul economic local. Din păcate, ideea unui TVA de 5 % doar pentru produsele româneşti, deşi pare tentantă şi extrem de pozitivă, nu se susţine, pentru că Uniunea Europeană nu ne permite să afectăm principiile concurenţei într-o economie de piaţă liberă iar ideea ar crea dezechilibre şi am fi sancţionaţi de Uniunea Europeană.

Îl salut însă pe Tudor Ciuhodaru pentru faptul că vine şi el în echipa celor interesaţi de promovarea produselor locale. Va trebui însă să găsim altfel de resorturi, în aşa fel încât ieşenii şi evident toţi românii să îşi creeze un obicei din a cumpăra produsele fabricate la nivel local sau naţional. Orice leu plătit pentru un produs fabricat în Iaşi se întoarce în bunăstarea ieşenilor. Şi dacă Tudore doreşti să avem şi rezultate privind promovarea acestui comportament social naţionalist, fii mai atent la ce iniţiative legislative depui ca să nu ducem în derizoriu subiectul. O pistă falsă nu ajută ci desfiinţează o idee nobilă şi ar fi păcat. Te aştept la cumpărături în piaţa Alexandru în fiecare duminică de la ora 9. Dacă vei chema şi televiziunile şi vei da şi un comunicat de presă îţi garantez că obţinem efectul potrivit.

M-au prins la piata

CET-ul – subiect fierbinte

4 Septembrie 2010, 11:12 am

Zilele trecute am participat la întâlnirea grupului de lucru de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, legată de soluţiile pentru Sistemul Energetic Naţional. În România sunt 3 puncte critice dependente de combustibili aduşi din afara ţării. Este vorba de Iaşi, Suceava şi Giurgiu. Dacă la alte CET-uri din ţară mai pot fi găsite soluţii la nivel naţional, utilizând lignitul sau gazul metan din producţia internă, la Iaşi este cu totul altceva. Şi la Suceava problema este similară, numai că aici edilii locali au fost prevăzători şi nu au lăsat totul pe ultima sută de metri.

De mai bine de 2 ani am insistat că soluţia pentru ieşeni, în condiţiile actuale, se regăseşte cel mai bine în eficentizarea prin montarea unor turbine de cogenerare de înaltă eficienţă. Soluţia este clar evidenţiată şi în studiile uitate în sertarele primăriei. Asocierea în parteneriat public- privat rămâne varianta care permite salvarea nu numai a CET-ului ci şi a ieşenilor.

Ieşenii au fost bulversaţi de tot felul de termeni tehnici sau comerciali, percepţia publică devenind confuză şi permiţând tot felul de speculaţii ale primarului Nichita. S-a vorbit de modernizare, de eficientizare, de procesare şi mai nou de concesionare. De ce atâta ceaţă? Îmi este până şi mie jenă să critic din nou stilul primarului pentru că nu ai cum să nu vezi că se joacă cu ieşenii în loc să fie responsabil. A lăsat CET-ul să devină un cancer pe bugetul local fără să îl trateze din timp, iar astăzi suntem la limită.

Presa locală a relatat ceea ce a aflat de la primar, legat de întâlnirea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor de la grupul de lucru. Nu se ştie însă de faptul că procesarea de cărbune era imposibilă, una din temele strategiei grupului de lucru fiind legată de clarificări legislative pe marginea modelului de contract pentru procesare de cărbune. Subiect nou pentru ANRE şi ANRSC, autorităţi care au fost puse în faţa acestei ”invenţii” comerciale ce nu are clarificări atât privind costurile tehnologice cât şi în ce priveşte modurile de valorificare a energiei electrice. Procesarea cu bulgarii la Iaşi a căzut sau va cădea cu certitudine datorită acestor aspecte. Nu există timpul necesar pentru clarificările legislative corespunzătoare procesării, mai mult, profesorul Dan Gheorghiu de la ICPE are exact aceleaşi reţineri ca şi mine legate de posibilitatea de a evidenţia real costurile procesării.

Sunt absolut convins, spre dezamăgirea mea, că primarul Nichita premeditează anumite decizii legate de CET. Am ajuns în luna septembrie şi nu a făcut nici un demers privind achiziţiile de cărbune, întârziind nepermis de mult eliminarea riscurilor de a nu avea căldură în această iarnă. Nu m-ar mira ca după ce eşuează în variantele procesare, concesionare, etc., să ne pună iarăşi în faţa unui spectacol caraghios în Consiliu Local şi să cumpere pe la sfârşitul anului aceeaşi huilă de la aceeaşi furnizori, evident, la un preţ usturător, cam la fel ca situaţia din 2007, ceea ce va distruge şi mai mult stabilitatea financiară a CET.

Domnule Nichita, am ajuns să compar răul cu mai răul. Dacă aducerea în stare de faliment este o practică obişnuită la regiile şi societăţile din subordinea Consiliului Local, CET–ul nu merită acelaşi tratament. Poţi să renunţi la autobuze, poţi să repari cu alte firme străzile din Iaşi dar nu poţi înlocui căldura şi apa caldă, iar CET-ul nu a fost prioritatea numărul 1. Un fapt curios este că unul dintre cei 2 acţionari apropiaţi PSD de la firma bulgară este menţionat în raportul Comisiei de Anchetă de la Nicolina. Interesant, nu? Aşa că, apare şi o întrebare suplimentară: de câte ori l-aţi auzit pe primarul Nichita să fie supărat pe distrugerea industriei ieşene? De ce nu a luat niciodată atitudine dacă tot spune că îi pasă?

Domnule primar, nu esti un spectator al Iaşiului, ci unul din cei responsabili de a corecta toate disfuncţiile de la nivel local. Voi avea un sentiment aparte atunci când vor fi chemaţi la audierile DNA pentru Nicolina indivizi pe care îi cunoşti şi din afacerea CET.