Preţul carburanţilor – o realitate nedesluşită (III)

11 Martie 2011, 2:38 pm

3. Ce fel de ţiţei se prelucrează în România ?

România are propriile resurse de petrol, însă capacităţile de prelucrare din România sunt împărţite în două mari categorii: pentru ţiţeiul autohton nesulfuros şi pentru ţiţeiul de import sulfuros. Rafinăriile din România nu permit prelucrarea eficientă a oricărui tip de ţiţei, instalaţiile de prelucrare au limite foarte mici, fiind restricţionate din punct de vedere tehnic, mai clar, ţiţeiul de import sulfuros astăzi, poate fi prelucrat la rafinăriile Petromidia, Arpechim, Petrotel sau RAFO, în timp ce ţiţeiul de producţie internă era prelucrat la rafinăriile Petrobrazi, Dărmăneşti sau ASTRA Română. Pe piaţa din România consumăm prin urmare carburanţi obşinuţi din resursa noastră de ţiţei sau din ţiţeiul importat, companiile care coordonează aceste activităţi fiind Rompetrol, OMV, LukOil, celelalte firme fiind relativ nesemnificative în momentul de faţă. În afara acestor mari operatori mai există o piaţă, pe care eu aş numi-o secundară, a distribuitorilor şi reţelelor de benzinării, zonă în care sunt cele mai interesante tranzacţii în sensul speculativ, fiind firme care doar vând şi cumpără speculând diferenţele de preţuri sau de cotaţii bursiere ale momentului.

Cel mai interesant este faptul că România nu poate cumpăra de oriunde, orice fel de ţiţei. România importă doar acele tipuri de ţiţei care permit funcţionarea eficientă a rafinăriilor din ţară şi anume: Ural(Med) sau REBCO – ţiţei care provine din Rusia şi care este încărcat de la terminale petroliere din Marea Neagră, Iranian Heavy – provenit din lumea arabă şi transportat în România prin Mediterana până la Marea Neagră sau mai recent Kirkuk care ajunge în România tot pe Marea Neagră, un ţiţei de calitate mai bună, însă mai rar folosit, fiind preferat la Petromidia. Ciudat este că toate ţiţeiurile de import aduse în România în ultimii 20 de ani nu au fost un schimb comercial direct între proprietarul ţiţeiului şi destinatarul final, adică rafinăria. În fapt, firma care cumpără de la terminalul petrolier de la Marea Neagră de exemplu, adică cea care cumpără ţiţei rusesc este pierdută în actele bancare şi aproape necunoscută, marfa care ajunge la Constanţa, fiind furnizată prin intermediul acelor office-uri gen Lugano sau Geneva şi de ce nu Londra.

Formulele de preţ iau în calcul cotaţiile Platt`s şi anume 3 sau 5 cotaţii în jurul datei încărcării, adică a conosamentului (Bill of Lading), plata fiind efectuată pe baza calităţii ţiţeiului şi a acestor cotaţii. Evident un profesionist poate specula momentul încărcării la fel cum poate ascunde diferenţele de preţ de la primul furnizor până la destinatarul mărfii. Dacă preţurile internaţionale pot fi speculate, aici este unul din secretele profitului din lumea petrolului, subiect care însă nu poate fi luat în calcul la controlul stabilirii formulelor de preţ din România. De regulă, marile corporaţii care aduc ţiţei în România şi îl prelucrează, sunt construite ca nişte holdinguri (în România nu avem o lege pentru acest gen de structură) sau mai bine zis ne aflăm într-o zonă în care se pot construi adevărate inginerii financiare de ascundere a profitului în offshore-uri, deşi, companiile prelucrătoare sau de logistică, adică cele care presupun instalaţii, echipamente şi foarte mulţi oameni, pot trăi la limita profitului zero.

Dacă vă întrebaţi de ce ofer atât de multe detalii despre acest domeniu vă răspund că sunt nemulţumit de modul în care este analizat sau discutat acest subiect extrem de important prin efectele pe care le produce. Mulţi din cei care îşi dau cu părerea nu cunosc asemenea detalii şi nu găsesc răspunsul la întrebarea care este pe buzele tuturor: Este corectă creşterea preţurilor carburanţilor? Răspunsul meu simplu este următorul: Este mult prea mare explozia preţurilor în România şi sunt convins că avem de-a face cu influenţa unui mecanism de tip cartel a operatorilor privaţi din acest domeniu. Chiar dacă pe plan internaţional preţul petrolului a explodat, România are propriile resurse care ar trebui să o ajute să suporte mai bine efectele unei noi crize economice generate de preţul petrolului. Eu sugerez două arii de control şi intervenţie a guvernului: analiza modului de calcul în încasare a redevenţelor de către statul român pentru ţiţei autohton şi verificarea fiscală a reţelelor de import şi distribuţie de produse petroliere, de la primul furnizor până la consumatorul final.

Comentarii (2)

Gheorghe Golban27 Iunie 2011, 11:29 am

Stimate domnule Nicusor Paduraru-am citit informatia descrisa de DVS pe pagenile internet la tema- Ce fel de tieti se prelucreaya in Romania?
C a rezultat vreau sa pun si eu citevai intrebari
1. Cite rafinarii exista astazi in Romania si care sunt de stat si care sunt private.
2.Care sunt capacitatile si posibilitatile si chiar garantiile,de a importa titei din alte tari-cum ar fi Rusia,Tarile Arabe,Cazacsatn s.a. in Romania a f i prelucrat si produsul primit realizat atit in interiorul tarii cit si inafara tarii.
3.Care ar fi preturile de prelucrare a titeului, posibilitatile de pastrare,stocare a volumelor de produs finit si preturile de acest gen.
4.Care din rafinariile din Romania ar fi gata de a prelucra unele volume de titei importat din Cazacsatan si care ar fi capacitatea rafinarii de prelucrare si ce gama de produse este gata de a produce aceasta rafinarie.
5. Care este situatia rafinariei Astra Ploesti si Petrolsub Surplacu de Barcau,care se aflau in in faliment si erau gata pentru vinuare.Daca sunt la acea etapa-cine are dreptul la procurare si care sunt preturile.
Care ar fi garantiile legitime de investitie in ramura data-import de titei,prelucrare si realizare.
Cu cel mai deosebit respect. Gheorghe Golban. Tel 0037378883309.aSTEPTAM UN RASPUNS OPERATIV.

Păduraru Nicuşor28 Iunie 2011, 9:02 pm

Întrebările dvs. arată un interes aparte asupra industriei de rafinare a petrolului din România. Cum o parte din acestea arată că aveţi deja ceva cunoştinţe despre surse şi tipuri de ţiţei prelucrabile în unele rafinării româneşti, am certitudinea că puteţi obţine şi restul de informaţii care vă interesează dacă apelaţi la serviciile consulare sau ale camerei de comerţ din zona în care locuiţi, numărul dvs de telefon fiind din altă ţară. Experienţa mea profesională îmi permite să răspund sau să corectez anumite nuanţe, însă ar fi prea mult mai ales că postarea mea veche era legată de o zonă economică extrem de interesantă neţinută în frâu de guvern când cresc preţurile carburanţilor. Interesant apetitul dvs (păreţi mai mulţi) operativ pentru acest gen de informaţie de la un parlamentar …