Consilier juridic sau avocat? Evident, din bani publici!

10 Martie 2011, 4:08 pm

Am câteva date privind cheltuieli efectuate cu avocaţi de către unele structuri din judeţul Iaşi.

Consiliul Judeţean Iaşi – 49.000 de lei
Spitalul Clinic de Urgenţă Dr. N Oblu – 41.000 de lei
S.C. CET S.A. Iaşi – 366.000 de lei
S.C. APAVITAL S.A. – 431.000 de lei
UMF Grigore T. Popa Iaşi – 244.000 de lei
R.A. Aeroportul Iaşi – 164.000 de lei

Lista este incompletă, nefiind menţionate toate societăţile comerciale, regiile sau orice alt gen de structură dependentă de administraţia publică locală sau centrală. La toate aceste cazuri, deşi există consilieri juridici sau departamente juridice sau secretari ai consiliilor locale care au atribuţii exact pe reprezentare jurdică, uneori se preferă angajarea unor avocaţi care trebuie să facă ceea ce fac consilierii juridici. Nu vreau să fiu maliţios, am auzit deseori opinii legate de complexitatea speţei juridice, nevoia de experienţă, riscuri majore etc. Îmi pun întrebarea ce calităţi sunt cerute la angajarea consilierilor juridici dacă după aceea ai nevoie de avocaţi? O altă întrebare, cu mult mai delicată, ţine de recuperarea acestor sume, mai clar dacă avocatul mă apără într-o instanţă şi câştigă, de ce nu include costurile juridice în cheltuieli de judecată care să fie plătite de partea care pierde?

Evident, nevoia de asistenţă juridică suplimentară cu sprijinul unor cabinete de avocatură arată şi o mare largheţe din partea conducătorilor unor structuri dependente de bugete publice. Este mai greu de explicat cum alegi avocatul, cu cât îl plăteşti, pentru că eu nu am auzit de licitaţii pentru servicii de avocatură şi pentru ca suspiciunile să nu mai existe voi iniţia un proiect de lege, care să clarifice modul de utilizare a acestor servicii precum şi recuperarea obligatorie a sumelor cheltuite de la cel care pierde.

Oare cât o fi cheltuit primăria Municipiului Iaşi pentru angajarea unor servicii externe de asistenţă juridică şi reprezentare? Dacă ştiţi, spuneţi-mi şi mie că sunt curios.

Mai multă autoritate a Gărzii de Mediu – o necesitate pentru eficienţa intervenţiilor acesteia

8 Martie 2011, 1:59 pm

Astăzi, deputatul Nicușor Păduraru, a cerut clarificări, Ministrului Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, privind eventuale măsuri de simplificare legislativă care să permită foarte clar suspendarea sau anularea autorizaţiilor de mediu, dacă se constată încălcarea condiţiilor pentru care a fost obţinută autorizaţia.

Constatările privind nerespectarea condiţiilor de autorizare sunt un prilej de pasare a responsabilității între Garda de Mediu, care constată însa nu anulează Autorizația de Mediu pentru că este emisă de Autoritatea de Mediu, la rândul ei Autoritatea de Mediu care nu are atribuții de control ci de autorizare nu poate lua măsuri imediate în baza unui raport al Gărzii de Mediu de teamă că firma va da în judecată contestând raportul și cerând daune ce îi pot fi imputate, iar autoritățile de sănătate publică sunt obligate să îşi dea cu părerea, însă nu au nici o responsabilitate legată de anularea autorizațiilor respective.

Sunt nenumărate situații în care locatarii unor blocuri sunt nevoiți să suporte activități generatoare de zgomot, praf, mirosuri și mult disconfort “perfect” avizate la zi şi cu autorizații de mediu aparent în regulă. Putem găsi la parter sau chiar la etaje intermediare ateliere de croitorie cu mașini industriale, laboratoare de tehnică dentară, mici secții de confecții metalice, tâmplărie, mobile sau chiar fabrici de produse chimice sau cosmetice. Toate acestea se văd cu ochiul liber în toate oraşele din România, neplăcut este că în cea mai mare parte plângerile cetăţenilor afectaţi de disconfortul generat de aceste activităţi nu se rezolvă, firmele respective continuându-şi nestingherite activităţile. Sunt soluţii, am cerut ministrului să analizeze legislaţia existentă pentru a permite intervenţia clară şi eficientă a autorităţilor de control.”a declarat Nicuşor Păduraru.

Comunicat de presă trimis în data de 8 martie 2011

Inspectoratul de Stat în Construcţii are nevoie de mai multă eficienţă în intervenţiile sale

8 Martie 2011, 1:57 pm

Astăzi, deputatul Nicușor Păduraru, a susținut o declarație politică în plenul Camerei Deputaților şi a adresat o întrebare Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea, în care atrage atenția despre lipsa de capacitate în intervenție a Inspectoratului de Stat în Construcții datorată inexistenței unui cadru legislativ care să-i permită corectarea deficiențelor constatate în domeniul construcțiilor.

Tot procesul de urbanizare și suburbanizare postsocialistă este caracterizat de lipsa unor intervenții nu numai din partea autorităților locale dar și din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, structură care își justifică ineficiența intervențiilor prin lipsa unor prevederi legale clare care să facă eficientă și eficace activitatea Inspectoratului.

Nu am auzit, în 20 de ani, de cazuri în care construcţii realizate ilegal să fie dărâmate dacă nu au respectat regulile de urbanism şi disciplină în construcţii. Nu am auzit niciodată de persoane făcute responsabile după ce zeci de kilometri de drumuri au fost realizaţi fără respectarea condiţiilor de calitate distrugându-se în mai puţin de trei ani deşi ar trebui să reziste măcar 20 de ani. În aceste condiții, este evidentă necesitatea unor corecţii legislative care să permită în primul rând intervenţia Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru corectarea unor asemenea deficienţe, fiind singura instituţie capabilă să îşi justifice profesional deciziile. Nici autorităţile administraţiei publice locale, nici Instituţia Prefectului nu au competenţele şi expertiza necesară pentru a sancţiona fundamentat şi în timp util nerespectarea legislaţiei privind calitatea unor lucrări de infrastructură sau disciplină în urbanism.” a declarat Nicuşor Păduraru – deputat PDL Iaşi.

Comunicat de presă trimis în data de 8 martie 2011.

Provocări de dreapta…

4 Martie 2011, 2:48 pm

Nu m-a surprins declaraţia lui Adrian Cioroianu prin care separa tăios termeni precum PNL şi liberalism. Atunci când am felicitat PNL-ul pentru sinceritatea alianţei cu PC-ul lui Voiculescu (ACD) şi ulterior cu PSD-ul (USL), nu am făcut altceva decât să le accept deciziile.

Democraţia înseamnă şi provocare, prin urmare, dacă PNL-iştii nu sunt ipocriţi ar trebui să vadă că au reuşit să intre într-un con de umbră al unei defensive totale. În acest caz, e perfect justificată definiţia dată USL-ului “Unde ne Sunt Liberalii”. Aşa că, vă provoc pe toţi acei liberali care mai aveţi curajul să spuneţi lucrurilor pe nume şi care nu vă regăsiţi în noua strategie socialistă a lui Crin Antonescu.

Trei întrebări:

1. Cum vedeţi Codul Muncii? Folosiţi în limbajul curent “abolirea întregului sistem”, “tensiuni sociale nu pace socială” sau “sclavagismul salariaţilor”? Sau consideraţi că noul Cod al Muncii aduce normalitatea necesară mediului economic, fiind un act normativ cu un profund caracter de dreapta?

2. Dacă în PDL se dezbate subiectul integrităţii şi introducerea unor filtre gen punctul 8 din Proclamaţia de la Timişoara, când o să existe o dezbatere de acest gen în USL?

3. În data de 10 martie se va da verdictul în cazul Voiculescu, cu sau fără decizia judecătorească, Voiculescu rămâne un activist comunist şi fost colaborator al securităţii, activ şi foarte bine conturat. Vă simţiţi bine ca liberali (pardon, penelişti) în compania lui Voiculescu?

Un răspuns universal a fost dat de Marius Oprea la o dezbatere susţinută ieri la Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi, cu tema de discuţie “De ce trebuie condamnat comunismul?”. Sunt curios câţi vor răspunde acestei provocări.

Parlamentarii PDL de Iaşi au dezbătut astăzi alături de patronate şi sindicate Codul Muncii

3 Martie 2011, 6:10 pm

Astăzi, 3 martie 2011, la sediul Camerei de Comerț şi Industrie Iași, parlamentarii PDL au avut o întâlnire cu reprezentanți ai patronatelor și sindicatelor pentru a dezbate proiectul de lege legat de modificările Codului Muncii, act normativ asupra căruia guvernul își va asuma răspunderea săptămâna viitoare.

Ca urmare a acestor discuții au rezultat aspecte care se vor constitui în amendamente, urmând a fi transmise către comisiile de specialitate din Parlamentul României în vederea analizării de către guvern a modificărilor și completărilor respective.

Principalele amendamente fac referire la art. 215, privind definirea Consiliului Economic și Social, art.73 alin.(1) corespunzător preavizului în cazul angajatorilor din categoria IMM-urilor, art.230 corespunzător definirii clare a patronului și patronatelor, precum și alte corelări de termeni legislativi, toate aceste amendamente urmând a fi susținute de parlamentarii PDL Iași la nivelul grupului parlamentar.

S-a vehiculat ideea că asumarea răspunderii de către Guvernul României pe modificările și completările aduse codului muncii nu ar mai permite corecții, ceea ce este fals. Parlamentarii PDL au preluat astăzi câteva subiecte care se vor constitui în amendamente și suntem siguri că o mare parte vor fi acceptate în textul de lege pentru care guvernul își asumă răspunderea. Din discuțiile purtate a rezultat faptul că nu se poate vorbi despre haos sau tensiuni sociale, mediul de afaceri considerând extrem de utile și potrivite modificările care vor flexibiliza piața muncii și vor permite angajaților și angajatorilor să aibă o relație corectă care să determine creșterea competivității firmelor”, a declarat deputatul Nicușor Păduraru.

Comunicat de presă trimis în data de 3 martie 2011.

Spiritul critic în politică

1 Martie 2011, 11:09 am

Politica românescă din ultimii 20 de ani are două ipostaze constante: pe de o parte puterea critică demagogia şi pe de altă parte se remarcă lipsa de soluţii a opoziţiei, care se dă de ceasul morţii că puterea generează situaţii apocaliptice. Discursul public se limitează prin urmare mai degrabă în zona negativismului, fiind profund afectat sau pigmentat de aşa zise analize interesate ale unor trusturi media sau politicieni remarcabili prin calitatea de a se discredita profesional acceptând să discute despre orice subiect.

Cârcoteala la români atinge limite nebănuite, ca şi cum eventuala punere în ordine a unor anumite subiecte pe care le discutăm de 20 de ani ne-ar strica hazul de necaz, devenit obicei public. În permanenţă, spiritul critic al politicianului, jurnalistului sau cetăţeanului bine informat, se manifestă cu maxim scepticism. E un adevărat viciu încetăţenit ca obicei naţional să apară argumentul folosit de opoziţie până la epuizare sub forma apoteotică al replicii “Aşa nu se mai poate, e inadmisibil, ar trebui să iasă lumea în stradă!”

De ce atât de mult scepticism şi predispoziţie spre denigrare, de ce prinde atât de uşor discreditarea? O fi un obicei românesc să consideri concilierea inteligentă şi constructivă ca fiind slăbiciune iar limbajul superficial denigrator ca fiind un clişeu mai util în politica românească? Sunt preferate interesele de grup, iresponsabilitatea colerică, neruşinarea sau servilismul? Prinde mai bine în politică să fii niţel obscen şi mai puţin aplecat spre principialitate sau conduită ireproşabilă?

În ce măsură clasa politică construieşte acest gen de a face politică sau cât de mult este afectat discursul politicienilor de zilnica denigrare mediatică a oricărei autorităţi a statului român, nu mă pot exprima fără un oarecare subiectivism. Pot însă să constat o periculoasă deviere spre obscenitate, o dispariţie a formelor de comunicare clasice sau bine argumentate.