Despre noua împărțire a județelor

15 Iunie 2011, 12:21 pm

De câteva zile subiectul reorganizării administrative încălzește spiritele politice. Surprinzător este faptul că aceeași idee este vehiculată de ani de zile de toate partidele, începând de la guvernarea Năstase, când PSD-ul în 2003 discuta foarte serios același subiect și ajungând până la guvernarea Tăriceanu, perioadă în care Ministerul de Interne sau Ministerul Dezvoltării Regionale realizau diverse studii, elaborate de grupuri de lucru interministeriale, constituite special pentru a elabora planuri de acțiuni aferente acestor schimbări.

Ca să pună capac, USL-ul sau Alianța Socialistă, cum ne place nouă să o numim, trebuia să lanseze săptămâna trecută cu mult fast exact același subiect: introducerea regiunilor ca unitate administrativ-teritorială. Exact același număr, adică 8, iar suprapunerea viitoarelor regiuni este identică cu proiectul anunțat de noi și cu actuala împărțire pe regiuni de dezvoltare. Trebuie să fac și niște precizări, pentru că este aceeași Mărie, dar cu o altă pălărie, mai mare și mai costisitoare. Proiectul USL nu simplifică administrația, ci o complică și mai mult pentru că păstrează toate celelalte tipuri de unități administrativ-teritoriale. Mai pe românește, propunerea USL înseamnă că în afară de ceea ce românii cunosc și aleg din 4 în 4 ani, ar trebui să mai aleagă încă un consiliu, regional de data aceasta și în plus un președinte de consiliu regional, cumva pe modelul Consiliului Județean. Deci la 41 de președinți de consilii județene, unii din ei (majoritatea) considerați baroni locali, mai introducem încă 8, construim sedii noi nouțe, constituind de fapt încă un nivel birocratic în administrația publică. Spun toate acestea, pentru că se vorbește foarte puțin despre descentralizare și de creșterea rolului primăriilor. Într-un asemenea context, toate argumentele vehiculate de USL împotriva unei alte așezări teritoriale sunt cumva nu numai nejustificate, ci dimpotrivă, arată o viziune neterminată pe acest subiect a USL.

Care este situația de acum? În momentul de față, România are un fel de delimitări administrative la nivel de regiune, numai că aceste regiuni nu sunt definite în Constituție ca unitate administrativ teritorială și nu au legitimitate democratică pentru că nu au structuri alese. Cu toate acestea, de ani de zile, Agențiile de Dezvoltare Regională monitorizează implementarea unor programe regionale și pentru a se putea suplini zona deciziilor strategice funcționează un fel de Consilii de Dezvoltare Regională, formate din președinți de Consilii Județene și primari ai municipiilor reședință de județ, consilii care, într-un mod nu foarte bine precizat în lege, decid asupra proiectelor regionale. Această structură, dublată de activitatea ADR-urilor (un fel de ONG-uri foarte bine avantajate de situația actuală) este dealtfel surogatul care are nevoie să fie înlocuit de o structură legitimă, aleasă la nivelul limitelor teritoriale actuale. S-a vorbit mult de impact, uitându-se faptul că aceste ”regiuni” funcționează de ani de zile cu cele două entități despre care am vorbit mai sus. România și Uniunea Europeană au statistici de evaluare la nivelul acestor regiuni de dezvoltare de ani de zile, aspect care îi contrazice pe toți amnezicii socialiști, unii din ei, chiar foști miniștri, ce par loviți de un fel de Alzheimer politic atunci când își exprimă surprinderea că cele 8 regiuni anunțate de PDL nu ar fi bine justificate.

Va urma o perioadă a consultărilor și a dialogului politic, însă am speranța că gruparea USL nu va fi chiar atât de inconștientă, încât să folosească acest subiect pentru a denatura sensurile, fără să aibă măcar un gram de bun simț istoric. În acest sens, dau câteva răspunsuri, menționând că voi continua să clarific anumite aspecte atunci când voi sesiza noi campanii de intoxicare socialistă, indiferent că vor fi prezentate de foștii liberali sau de foștii comuniști:

1. S-a spus că românii vor fi obligați să parcurgă sute de km pentru a-și rezolva problemele. Este fals, pentru că această regândire a limitelor județelor va fi dublată de o creștere a atribuțiilor primăriilor, locul în care cetățenii își vor rezolva aproape toate problemele. Descentralizarea unor atribuții și creșterea rolului primăriilor, înseamnă de fapt că cetățenii nu vor merge mai departe de propria lor primărie, iar ideea cu mersul a câteva sute de km este o minciună gogonată vehiculată de USL și de unele posturi de televiziune. Mai mult, viitoarele 8 consilii județene vor prelua atribuțiile Ministerului
Dezvoltării Regionale cu tot cu bugete, prin urmare este exact invers, deciziile majore vor fi luate prin proprii noștri reprezentanți și nu prin intermediul guvernului.

2. S-a vehiculat de asemenea faptul că vor fi costuri uriașe cu schimbarea unor documente cum ar fi buletine, certificate de înmatriculare sau pașapoarte. Absolut fals, nimeni nu te obligă să schimbi un asemenea act înainte de expirarea validității lui. Cei care se plâng atunci când vorbesc de costuri datorate unor schimbări de nume sunt farisei. Le-aș reaminti unor foști miniștri precum Varujan Vosganian, Cristian Adomniței, Cristi David, precum și altora că au schimbat denumirile ministerelor lor, special pentru a putea ”reorganiza” activitatea, înlocuind toți funcționarii publici cu funcții de conducere sau obligându-i să dea concurs. Schimbările făcute la momentele respective au însemnat de asemenea costuri administrative, însă, astăzi toți cei menționați sunt atinși de același virus politic cu accente patologice de tip Alzheimer. Cetățenii trebuie să știe că vor exista costuri însă în nici un caz ele nu reprezintă un argument corect și nu pot diminua avantajele unei noi forme de împărțire administrativ teritorială, în 8 județe.

3. S-a vorbit despre baronii locali, de ștampile schimbate și de necesitatea eventualei schimbări să se facă doar după 2016 încolo. Un fel de pe ici pe colo prin părțile esențiale, să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic. Dacă veți întreba un consilier județean ce face el concret pentru comunitate, sunt sigur că nu veți obține nimic clar. Dealtfel, consiliile județene se suprapun peste unele atribuții ale consiliilor locale, iar primarii știu că trebuie să aibă o relație bună cu președintele de CJ. În noua formă cu 8 județe, primarii nu mai au treabă cu președinții de CJ la fel ca astăzi, dimpotrivă, ei vor decide pentru comunitatea lor, pentru că le vor crește atribuțiile. Viitorii președinți ai celor 8 județe se vor preocupa de dezvoltare la nivel regional, adică cam ce face Ministerul Dezvoltării astăzi. Judecați dumneavoastră: în varianta USL avem 41 + 8 potențiali baroni locali și multe ștampile legate de toate nivelele ierarhice, în timp ce în varianta cu 8 județe avem doar 8 președinți de CJ.

Cu certitudine această reorganizare administrativă are nevoie de a fi acceptată chiar și de opoziție, iar românii să fie informați corect și nu să se teamă că vor fi încurcați în vreun fel. Cum chiar proiectul USL seamănă cu propunerea de 8 județe, ar trebui ca dumnealor, atunci când încearcă să atace o idee să își dea seama că își desființează propriul proiect. Eu personal sunt îngrijorat pentru că ideea este una foarte bună și necesită foarte multe modificări legislative care trebuiesc realizate într-un timp cât mai scurt și care trebuie să simplifice multe aspecte birocratice. Nu mi-au plăcut ieșirile agresive ale UDMR, ieșiri grăbite sau pe genunchi care arată că interesul în ceea ce-i privește pe ungurii din coaliția de guvernare este caracterizat mai degrabă de aspecte etnice decât administrative. După ce au fost extrem de gureși în ultimele zile, și-au dat singuri cu stângul în dreptul pentru că nu vor 8 județe, însă 16 da, ceea ce arată că nu poți justifica, împotrivirea ta dacă exact aceleași argumente dispar în varianta de 16 județe. Speranța mea este că se vor trezi din atitudinea de segregare națională și de constituire a unui județ cu caracteristici eminamente etnice pentru că reprezintă România și se supun aceleași constituții ca fiecare dintre noi. Cu părere de rău spun că din păcate USL poartă deja negocieri cu UDMR-ul, discuții confirmate în cursul zilei de ieri, argumentul pe care au tentația să îl ofere cei din USL fiind exact județul dorit de UDMR.

Voi mai reveni asupra acestui subiect și rămân deschis oricărei opinii pentru că de data aceasta subiectul nu este de interes partizan pentru un partid sau altul, ci de interes național și aș prefera mai multă maturitate și înțelepciune față de grosolăniile și limbajul suburban pe care îl folosesc pe marginea acestui subiect și politicienii, dar și unii ”analiști” de serviciu.