Curățenie morală în administrația publică

31 August 2011, 2:28 pm

Este o realitate faptul că în România există foarte mulți aleși locali, primari sau consilieri rămași în funcție, deși există hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care atestă vinovăția penală a acestora. Din punct de vedere legal, în aceste situații faptele sunt deja demonstrate, chiar dacă persoanele respective nu execută pedepse privative de libertate, ci sunt doar amendate penal sau beneficiază de sentințe cu suspendarea executării pedepsei sau intră în zona de prescriere a unor pedepse.

Deputatul Nicușor Păduraru va depune la începutul noii sesiuni parlamentare două propuneri legislative de amendare a Legii 215/2001 privind administrația publică locală, precum și a Legii 393/2004 privind statutul aleșilor locali. În cazul Legii 215/2001 inițiativa legislativă va consta în modificarea formelor actuale ale art. 72 (2) ”Mandatul( n.r. primarului – text lege) încetează de drept în unul dintre următoarele cazuri: …f) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privată de libertate”, precum și a art. 60 (1)”Mandatul de consilier încetează de drept în următoarele cazuri:…f) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate”. Ambele articole fac referire de fapt doar la pedepsele privative de libertate. Fiind interpretate strict în acest sens, ne aflăm în fața multor primari sau consilieri locali rămași în funcție deși au un trecut penal demonstrat. În mod similar și în Legea 393/2004, inițiativa legislativă va solicita modificarea art. 9 corespunzător consilierilor locali și art.15 corespunzător primarilor.

Odată ce justiția a demonstrat și hotărât că un om a greșit, iar greșeala lui intră în categoria actelor și faptelor penale, el nu mai are ce căuta în administrația publică, nici ca ales și nici ca funcționar public. Consider că în societatea românească sunt prea multe asemenea cazuri fără măsuri de corecție. Legiuitorul a demonstrat în ultimii 20 de ani că preferă mai degrabă tolerarea unor aspecte penale și nu sancționarea clară în baza unor principii ferme. Datorită legii în forma actuală avem primari și consilieri locali în deplină exercitare a mandatului, deși au primit amenzi penale, pedepse cu suspendarea executării sau beneficiază de prescrierea faptelor. Nu văd nici un motiv pentru partidele din opoziție să nu accepte corecția acestei ”scăpări” în legea care guvernează administrația publică locală. Ar fi o metodă de simplificare și sprijinire a luptei împotriva corupției, subiect de altfel care rămâne din păcate în permanentă actualitate”, a declarat deputatul Nicușor Păduraru.

Comunicat de presă transmis în data de 31 august 2011.

Se întâmplă în Olanda anului 2010…

29 August 2011, 2:27 pm

Surse:
http://www.groningenairport.nl (pct. 1, 2, 3,4)
http://www.groningenairport.nl/fileadmin/user_upload/Jaarverslag_2010.pdf (pct. 5)

Informații cheie privind investiția:

1. „Groningen Airport Eelde and the contracting combination, Dura Vermeer-Imtech signed the contract to construct the extension of the runway and to provide 10 years of maintenance

Aeroportul din Groningen, Olanda, va fi modernizat în urma unui parteneriat public privat, încheiat cu cei de la Compania Dura Vermeer-Imtech. Aceștia vor trebui să se ocupe de prelungirea pistei și de administrarea acesteia timp de 10 ani.

2. „Groningen Airport Eelde wants to extend its current 1,800-metre runway to a length of 2,500 metres. This will make the airport a fully-fledges gateway to the network of European destinations

Pista va fi extinsă cu 700 de metri, de la 1.800 la 2.500, fapt ce va permite aeroportului din Groningen să primească curse aeriene din toate colțurile Europei.

3. „The work will probably take approximately 6 months. Groningen Airport Eelde will also gain financially from the work, as the contract was awarded at approx. 30% below the ceiling sum of 20 million euros ”

Lucrările vor dura aproximativ 6 luni. Groningen Airport Eelde va câștiga de asemenea financiar de pe urma lucrărilor, dat fiind faptul că valoarea contractului a fost îmbunătățită, fiind cu aproximativ 30% sub plafonul licitat de 20 mil. de Euro.

4. „A new taxiway will be constructed as well as a new line-up platform, the navigation equipment will be adjusted, and the airport drainage and discharge systems will be improved substantially to meet international standards. The contracting combination will also be responsible for compensatory adjustments to the ecosystem.”

Va fi construită de asemenea o nouă suprafață de acces (garare aeronave), vor fi îmbunătățite sistemele de navigație, drenajul și celelalte utilități ale pistei, pentru a îndeplini standardele internaționale. Contractul de parteneriat presupune și responsabilități pentru refacerea ecosistemului.

5. Aspecte privind traficul actual al aeroportului olandez (menționate la pagina 20): http://www.groningenairport.nl/fileadmin/user_upload/Jaarverslag_2010.pdf
Nr. Pasageri 2010: 153.637

Scurt comentariu: Chiar dacă nu putem compara toate detaliile aeroportului olandez cu aeroportul Iași, modul în care și-au rezolvat problemele ar trebui să ne pună pe gânduri. Întâmplător, orașul respectiv are vreo 200.000 de locuitori și vreo 50.000 de studenți, iar dimensiunile aeroportului, traficul și tipurile de aeronave care s-ar dori să poată ateriza sunt similare. Bănuiesc că explicațiile puse de ei pe site au o acoperire clară în privința argumentelor, foarte bine pusă la punct. Valoarea însă, mă pune pe gânduri, chiar dacă am dubla investiția, pentru că Iașul are condiții „mai speciale” tot nu ne-am apropia de cifrele vehiculate până acum.

P.S.: Aștept replica lui Fenechiu. Cu vorbele lui însă și nu prin intermediari. Din ce știu este atât de deranjat pe marginea acestui subiect încât mă aștept la atacuri jenante sau sub centură, în perioada imediat următoare.

Cercetarea și inovarea – o prioritate pentru societatea românească

25 August 2011, 5:03 pm

Deputatul Nicușor Păduraru va fi prezent mâine, 26 august 2011, la București, la Reuniunea de Constituire a Grupului de Lucru pentru România, inițiat în cadrul programului FuturICT Knowledge Accelerator(www.futurict.eu). Evenimentul va fi organizat la Casa Oamenilor de Știință a Academiei Române de către Eurolink – House of Europe și se va desfășura în prezența coordonatorului programului, Prof. Dr. Steven BISHOP – University College London – Marea Britanie.

Centrul din România urmează să functioneze sub egida Rețelei Regionale pentru Inovare Socială și Economică în Bazinul Mării Negre-Regiunea Dunării, prezidată de E.S. Dl Ambasador Liviu Bota (Black Sea University – Fundația Universitară a Mării Negre), fondată de Eurolink-House of Europe, deja membră a Initiațivei “Social Innovation Europe”, finanțată de DG Enterprise-Comisia Europeană.

Deputatul Nicușor Păduraru, vicepreședinte al Comisiei de Afaceri Europene din Parlamentul României, va prezenta un material despre suportul pe care trebuie să îl ofere autoritățile publice pentru creșterea competitivității societății românești prin cercetare și inovare.

„De aproximativ 10 ani se redesenează harta sectoarelor industriale în toate economiile iar strategia de la Lisabona a însemnat impulsionarea dezvoltării economice bazată pe cunoaștere. Astăzi suntem în fața unei alte provocări, strategia Europa 2020 precum și criza economică prelungită ne vor obliga să fim mult mai pragmatici și eficienți pentru a face față competiției economice. Asimilarea de tehnologii precum și crearea acestora necesită reorientarea politicilor fiscale și bugetare către domenii care să întărească capitalul uman al țării, infrastructura și capacitatea administrativă. Dacă România nu va lua în serios în următorii ani creșterea competitivității prin relansarea investițiilor industriale bazate pe cercetare și inovare, vom risca să mărim și mai mult decalajele față de alte țări membre ale UE și ne vom menține la un nivel de dezvoltare insuficient față de media generală a Uniunii Europene.”, a declarat deputatul Nicușor Păduraru.

Comunicat de presă transmis în data de 25 august 2011.

Nivelul politic astăzi – o decepție

23 August 2011, 4:49 pm

Atunci când aud de studii ale cercetătorilor britanici, prima reacție este una a unui zâmbet subțire, îmi pun întrebarea de fiecare dată cât de trăznite mai pot fi acele studii și ce impact sociologic ar trebui să aibă. Este cert că britanicii au umor, nu e nevoie de un studiu ca să dovedească asta. Tot britanicii însă renunță din când în când la distincție, la protocol sau la comportamentul specific bunelor maniere pentru un anume rang social. M-am simțit flatat atunci când prințul Charles, într-o vacanță la proprietățile lui din România, a gustat celebra brânză de burduf fără să aibă nevoie de nici un fel de intro regal sau de o armată de consilieri care să îi asigure securitatea în ceea ce privește igiena produsului.

Azi am aflat că celebra revistă The Economist a făcut o predicție din care rezultă că românii vor dispărea ca nație peste 1.000 de ani. Evident că știrea în sine e nițel … tâmpită, este însă un excelent material de marketing ce va reuși să determine promovarea numelui The Economist pe buzele tuturor babelor, cu certitudine mirate de știrea în sine, chiar dacă nu au citit și nu vor citi niciodată prestigioasa revistă.

Nu știu dacă e de bine sau de rău să nu se mai facă distincție între nivelul prefesional a unui material de presă sau comportamentul și eleganța unui demnitar, de exemplu. Se pare că marketingul de imagine în ultimii ani i-a determinat pe mulți lideri, atât persoane cât și publicații de nivel academic să iasă din când în când cu câte o șotie, o năzbâtâie sau o șușanea. Am folosit 3 cuvinte neaoșe încercând să rămân elegant.

Între umorul britanic, a cărui calitate o invidiez sincer și umorul românesc e însă o mare diferență. La noi unii președinți de partid împrumută un argou de cartier, jignind și înjurând pur și simplu, sperând probabil că obțin în acest mod puncte politice. Din păcate, la foarte mulți concetățeni genul acesta de comportament degradant, chiar are efect. Am auzit de foarte multe ori replici academice, electorale, universitare, de maxim impact pentru societatea civilă, gen: „Georgică este un bou!”. Partea introductivă a unui asemenea discurs, argumentele de conținut sau motivația unei concluzii radicale lipsesc cu desăvârșire, în locul lor emitentul axiomaticei declarații se încruntă și e pregătit să îți articuleze…înclusiv fizic, argumentele „intelectuale” ale domniei sale. Așa se face politica astăzi, indiferent că vorbim de malurile Dâmboviței sau ale Tamisei sau ale puturosului Bahlui.

Acum vreo 3 zile am beneficiat de o tiradă “profund academică” din partea unui domn, să-i zicem F., care nu și-a mai ținut nervii în frâu și a folosit tactica descrisă mai sus, ieșind cu acuze maxime în concepția intelectuală a respectivului dar nu mai sus de genunchiul unei broaște. Ca de obicei, lângă un asemenea guru intelectual se regăsesc și câțiva ucenici, eventual cu un trecut furtunos de discotecă și la fel de profunzi precum genunchiul ființei amintite. Cum trăim în România și acest gen de marketing a ajuns și la noi în formă brută și neșlefuită, câțiva pitpalaci au înghițit gălușca și au ciripit-o cu veselie.

Cu certitudine cercetătorii britanici împreună cu experți de la The Economist ar considera acest import de marketing britanic în România o nereușită, distanța intelectuală dintre personaje seamănă cu diferențele dintre un meci de primă ligă în Manchester și un joc de fotbal din divizia secundă a fostei echipe Politehnica Iași. Acest text este datat 23 august, recunosc că astăzi am avut “frisoane politice” aducându-mi aminte de celebrele defilări dintr-o anumită perioadă și fiind surprins de ultima știre de la The Economist. Saltul peste timp, cu toate diferențele de comportament social, mi-a oferit însă posibilitatea să trag o concluzie: specia politică a liderului mitocan din ziua de astăzi e o noutate, probabil din cauza unor asemenea tipologii paleolitice, concluzia celor de la The Economist cu dispariția nației românești în 1000 de ani ar putea să fie validată mai devreme. Doamne ferește!

Comunicat de presă

22 August 2011, 5:55 pm

Deputatul Nicușor Păduraru a analizat documentele aparținând Consiliului Județean cu referire la constituirea, organizarea și funcționarea unui Comitet Consultativ, mai precis este vorba de hotărârile HCJ 183/14.07.2011, 215/1.08.2011, 216/1.08.2011, 217/01.08.2011 precum și procesul verbal al ședinței de Consiliu Județean din data de 1.08.2011. O simplă trecere în revistă a acestora arată că, prin modul în care a fost gândită organizarea și funcționarea acestui comitet sunt încălcate prevederi legislative care țin de funcționarea administrației publice locale și de statutul aleșilor locali.

Potrivit Legii 215/2001, în administrația publică locală la nivel județean, singura structură care decide asupra administrării județului este plenul Consiliului Județean, emițând hotărâri după ce în prealabil acestea au primit avizul aparatului de specialitate și a existat verificarea acestora în cadrul comisiilor de specialitate, constituite de asemenea din consilieri județeni. Reprezentarea juridică a județului este asigurată de președintele Consiliului Județean, această calitate și responsabilitate neputând fi de asemenea transferate, decât în cazuri bine definite și prin dispoziții ale acestuia, cu respectarea legislației în vigoare. Hotărârile respective ale Consiliului Județean încalcă prevederi ale Legii 215/2001 privind administrația publică locală, precum și ale Legii 393/2004 privind statutul aleşilor locali, ceea ce afectează autoritatea și rolul unor instituții ale statului la nivelul județului Iași.

„Nu îți poți permite să construiești proiecte extrem de importante pe o fundație constituită din hotărâri ale Consiliului Județean care pot genera confuzii și determina deturnări ale rolului legislativului local. Respectarea legii în vigoare nu poate fi subiect de discuție colaterală. Guvernul precum și ceilalți colegi parlamentari din partea PDL sunt convins că sunt dispuși în orice moment să își ofere spijinul pentru modernizarea aeroportului ieșean. Ar fi periculos însă ca dorința unanimă a tuturor, să nu fie transpusă în votul consilierilor județeni și să fie viciată de alte structuri decât cele legale. Eu îmi doresc ca la nivel județean, deciziile care se vor lua să ducă la modernizarea cât mai rapidă a aeroportului, cu realizarea unei piste potrivite cu necesitățile și obiectivele pe termen lung a infrastructurii aeroportuare ieșene”, a declarat deputatul Nicușor Păduraru.

Deputatul Nicușor Păduraru a solicitat în cursul zilei de astăzi prefectului județului Iași să analizeze legalitatea hotărârilor HCJ 183/14.07.2011, 215/1.08.2011, 216/1.08.2011, 217/01.08.2011 în vederea atacării în contencios administrativ, dacă legislația nu este respectată.

Comunicat de presă transmis în data de 22 august 2011.

Procesul rușinii de la CET, marcă înregistrată USL

19 August 2011, 11:38 am

Faptul că PSD-ul și PNL-ul sunt lipiți ca ventuzele și se pupă politic și administrativ la Iași nu mai e demult o noutate. La fel și în Consiliul Local, când PSD-ul are nevoie de votul liberalilor aceștia sunt muți precum peștii, fiind remarcabilă și istorică tăcerea penelistă și lipsa oricărei opinii la ultima ședință de CL atunci când s-a decis pornirea caruselului juridic de anihilare a CET Iași.

Penibilul unor realități devoalate de gurița naivă a unor pioni ai înțelegerilor Nichita – Fenechiu, îmi depășește însă orice așteptare. Faptul că la CET Iași a fost angajat Mugur Cozmanciuc pe un post de care CET nu a avut niciodată nevoie, director marketing, nu mai revoltă pe nimeni, mai ales că la pachet, serviciile juridice pentru CET sunt asigurate de o doamnă prezentată de media ca fiind remarcată pentru că este și avocata lui Fenechiu. Să iei 30.000 de euro pe an de la o firmă făcută bucăți de managementul defectuos girat de primărie, e o nesimțire aranjată pe care nu o mai taxează nimeni. Că ambele ventuze sunt cumva proprietate marca Fenechiu, nici asta nu mai surprinde.

Surprinde însă naivitatea unor declarații juvenile care demonstrează profunda experiență în management și în conducere a celor care au pierdut ”procesul rușinii” de la CET. Motive precum faptul că ar fi cedat unor presiuni ale unor instituții privind forma scrisă a documentelor înaintate justiției, arată că respectivii înghit găluștele nichitiene fără să respire, iar rolul lor pentru care sunt plătiți nu se justifică, ar fi putut să fie utilizați doi vânzători de la tarabele din Piața Nicolina că nu era nici o diferență. Scuzele anunțate public îi descalifică de fapt profesional. Asta înseamnă nu numai că nu își merită banii, explică însă cu subiect și predicat faptul că angajarea serviciilor juridice ale CET a fost o făcătură de 2 lei pe banii publici, ca o mică înțelegere printre multe altele între Nichita și Fenechiu.

Este adevărat că au existat discuții pentru ca Iașul să primească sprijin de mai multe forme în vederea revenirii la normalitate corespunzător furnizării de apă caldă și căldură. E adevărat că Nichita și-a îmbrăcat pantalonii maro atunci când și-a turnat cenușa CET-ului în cap, iar parlamentarii PDL au înțeles că oricâte palme politice ar înroși obrazul lui Nichita, asta nu ține loc de apă caldă și căldură. E util să reamintesc faptul că în cursul zilei de luni va avea loc o întâlnire la București între reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei precum și din partea unor primării ale marilor orașe, discuție care va tranșa termenii alocării subvențiilor, inclusiv pentru Iași.

Cel mai mult mă surprinde însă imensul “umor” de care dau dovadă unele autorități ale statului, de toate felurile, culorile sau serviciile. Cât de prost poți să fii dacă lucrezi în acele zone sau cât de corupt, dacă asemenea situații publice care arată în mod evident că banul public este jucat pe aranjamente, nu se văd și nu generează nici o cută pe fruntea lor senină și semeață?

P.S.: Apropo, dacă serviciile juridice de la CET încă se bazează pe prestația doamnei avocat, cum se justifică studiul ținut la secret de Nichita efectuat de Casa de Avocatură Țucă, Zbârcea și Asociații, studiu care e de fapt manualul juridic în baza căruia s-a pornit caruselul CET-ului? Cum de nu îl cere nimeni și nu întreabă cât costă și cine l-a plătit?

Mineriada USL-istă și digestia PNL-ului

18 August 2011, 3:39 pm

Atunci când s-a constituit USL-ul ca alianță cu iz socialist, am fost dezamăgit de decizia și prestația liberalilor. Dezamăgit nu datorită faptului că peneliștii și-au descoperit ca unic proiect politic interesul de a demonstra românilor cât de populiști și de socialiști ar putea să devină. Am rămas dezamăgit pentru că PNL era un partid politic de la care am pretenții chiar dacă aparent astăzi suntem adversari politici. Am pretenții pentru că mă interesează dreapta din politica românească și de ce să nu recunosc, pretențiile mele țin și de o perioadă din viața mea petrecută alături de mulți oameni onorabili pe care îi respect și astăzi.

Proiectul USL nu are cum să reziste. Nu ai cum să justifici faptul că devii prietenos cu partidul lui Voiculescu, atât timp cât acesta a reușit să fie cel mai cunoscut fost informator al securității în politica românească. Nu ai cum să uiți manipularea fostului FSN din anii 90 și încercările lui Iliescu de a distruge partidele istorice. Nu ai cum să uiți înregistrările audio din timpul revoluției, care demonstrează fără echivoc că am fost puși în fața unei scene de teatru în care tinerii s-au expus cu sinceritate sforilor și jocului perfid coordonat de Iliescu. Nu ai cum să uiți perioada în care social democrații de astăzi manipulau sindicate, aruncau slogane gen „nu ne vindem țara” și în același timp falimentau industria românească dirijând-o către clienți politici. Nu ai cum să uiți mineriadele sau isteriile de limbaj specifice anilor ’50, nu poți să nu observi că visteria statului a fost văzută ca un sac fără fund iar politica social democrată a presupus doar bătălie pentru a fi cel care împarte darurile vistieriei doar pentru voturi.

Evident că liantul care a părut să definească legăturile dintre PNL și PSD (+ televiziunile PC) nu poate fi reinventat și nici justificat. Mai bine zis e fals, nu are esențe doctrinare sau programe politice și se bazează doar pe o strategie “Jos Băsescu și guvernul Boc” . Declarațiile politice ale junelui Ponta zgârie urechile precum creta școlară pe o tablă de sticlă, generând mai degrabă iritare și surprindere, iar Antonescu este atât de subțire încât nu m-ar surprinde dacă într-o bună zi l-aș vedea scuturând scame de pe umărul lui Ponta sau ținându-i umbrela.

Peneliștii au început să se trezească, se vede din atitudinea unor lideri precum Varujan Vosganian, Ludovic Orban, Dinu Patriciu, Meleșcanu și alții. O altă mare parte din liderii liberali au reușit însă performanța să fie doar socialiști îmbrăcați în haine de dreapta. Aranjamentele financiare cu afaceri directe sau indirecte pe banii statului și-au făcut repede loc și în stilul unor liberali, vezi cel mai nevotat penelist dintre liberali: cazul Fenechiu, cel a cărui notorietate se datorează mai degrabă aranjamentelor devoalate de presă decât calităților personale. Cu un asemenea stil, între unii pesediști și liberali a fost ușor să se ajungă la înțelegeri transpartinice bazate pe negocierea unor interese gravitând în jurul unui singur element: banul. Cazul Iașului, bazat mai degrabă pe aranjamente politice subterane decât pe politică reală, argumentează toate cele spuse mai sus.

Cât de liberali mai sunt peneliștii? Greu de răspuns, însă cronometrul e pornit demult. Ori Antonescu va fi înfiat de Ponta, fiind lăsat să se joace cu lopățelele politice pentru a construi castele de nisip din sondaje proprii, ori vor fi nevoiți să constate că mesajul politic conservatorizat de liberali în socialism îi duce încet și sigur într-o zonă a politicii cu totul diferită față de ceea ce au construit Brătienii. Din ceea ce am auzit vor avea o mare surpriză la toamnă pentru că USL nu poate rezista nici măcar până la alegerile locale. Nemulțumirile sunt atât de mari încât scorul de 70% vehiculat mediatic cu surle și trâmbițe e doar o himeră. Pe termen lung, prezența dreptei în USL e moarte sigură pentru ultimele elite peneliste, trezite la realitate de cel mai slab conducător pe care l-a avut PNL-ul vreodata.

(A)politizarea funcției de înalt funcționar public

15 August 2011, 3:00 pm

O discuție purtată cu un jurnalist mă determină să vorbesc mai pe larg despre un subiect considerat delicat și anume relația dintre politic și înalții funcționari publici. Mai aproape de percepția publică, este relația dintre un prefect și partidul de guvernământ.

Prefectul este asimilat unui înalt funcționar public. Spre deosebire de funcționarii publici obișnuiți, el are restricții mai mari, neavând printre altele dreptul să fie membru într-un partid politic. De vreo șapte ani, prefectul-înalt funcționar public se supune acestor restricții însă se află într-o permanentă zonă a polemicilor politice pentru că … este apolitic dar reprezintă un guvern politic.

Există într-adevăr în momentul de față un interes pentru acest subiect, unii consideră că ar trebui să se revină la o relație tranșantă și transparentă cu politicul, alții consideră că subiectul trebuie să rămână în zona legiferării actuale, eventual să se clarifice mai bine rolul și cariera înaltului funcționar public.

Cert este că e suficient de neclară legislația atât timp cât reușește să genereze polemici argumentate. În România anului 2003, pe vremea guvernului Năstase, profesorul Lucian Profiroiu dezvolta pentru acel guvern proiecte de modernizare a administrației publice, finanțate la timpul respectiv prin PHARE, unul dintre aceste proiecte fiind împrumutat din modelul francez al înaltului funcționar public. A apărut înaltul funcționar public, ca un fel de mai-mult-ca-funcționarul-public definind un grup de demnități publice aparte, esențiale pentru buna funcționare a structurilor guvernamentale: secretar general al guvernului, secretar general minister, prefect, subprefect și inspector guvernamental.

Nu mă exprim dacă momentul a fost bine ales și la fel de bine implementat. În Franța experiența statului privind gestiunea acestui tip de funcție publică e veche de 200 de ani. Nu cred că după 20 de ani, ultimii șapte sunt relevanți pentru definirea corpului de prefecți și subprefecți în România, integrat din toate punctele de vedere și în mod echilibrat în administrația publică românească. Pasul a fost făcut, concursurile s-au …”ținut” și așa a apărut corpul de înalți funcționari publici care ar fi trebuit să fie fără nici o legătură cu partidele politice și să permită profesionalizarea administrației.

Evident că nu a fost așa. Trebuie să o spunem sincer și în mod corect, pentru că orice prim-ministru dorește și va dori să aibă reprezentanți în teritoriu care să îi permită să fie eficient. În mod firesc, nici prefecții guvernărilor anterioare nu puteau să se “rupă” de faptul că au ajuns în demnitățile respective și ca urmare a implicării în politică.

În România s-a mințit în anii 2007 și 2008, atât de primul ministru cât și de reprezentanți ai ministerului de interne, atunci când s-a explicat populației faptul că modelul francez este cel aplicat în România, dându-se de înțeles că l-am “împrumutat” în integralitate. În 2008, la o vizită din cadrul unui program de perfecționare a prefecților și subprefecților, efectuată în Franța, am constatat prin propria experiență că nu era deloc adevărat ceea ce se spusese. Și în Franța prefectul este numit în condițiile existenței unor relații de apreciere și încredere reciprocă cu președintele Franței sau primul-ministru. O doamnă foarte diplomată și bine pregătită, prefect al regiunii Limousin ne-a recunoscut elegant că demnitatea pe care o ocupa ținea și de aprecierea domniei sale de către oficialități, dintr-o perioadă în care lucra la Curtea de Conturi și nu ca urmare a unei cariere de înalt funcționar public.

Teoretic, prefectul aplică legea, adică se preocupă de corecta funcționare a instituțiilor statului în conformitate cu legislația în vigoare. Ce facem însă, atunci când în baza unui program de guvernare politic, Guvernul emite acte normative pentru care monitorizarea punerii acestora în aplicare intră în atribuțiile … prefectului? Ce facem atunci când prefectul trebuie să explice de exemplu politica guvernului în privința unor măsuri mai severe? Evident, explicațiile, absolut necesar să fie comunicate către populație și către celelalte autorități, sunt coordonate la nivel județean de prefect.

Deși tot ce am scris mai sus arată o legătură de funcționalitate absolut necesară între guvernul politic și prefectul apolitic, nu sunt de acord cu revenirea la politizarea funcției de prefect ci doar cu recunoașterea transparentă a unor legături de încredere cu partidul sau coaliția de guvernământ, care să fie clarificate legislativ. Prea multă polizare strică, dealtfel în România ultimilor 20 de ani funcția publică mai degrabă s-a deprofesionalizat radical, tocmai datorită unei prea mari influențe a politicului și a imposibilității clasei politice de a defini și accepta acea graniță dintre zona politică a demnităților în stat și zona de unde încep funcțiile publice.

Dealtfel se vede cum lideri politici din toate partidele, în majoritatea județelor din țară forțează și presează reprezentantul guvernului în teritoriu pentru ai asigura un “control” cât mai mare asupra instituțiilor statului din județul respectiv. Această realitate transpare la toate partidele politice, principala preocupare a USL-ului în urmă cu doar câteva luni, atunci când credea că poate dărâma guvernul prin moțiuni, a fost să negocieze și să facă liste cu următorii prefecți și subprefecți. Eu aș prefera acceptarea dispersării încercărilor de dominare a liderilor politici, prin păstrarea și cultivarea unor puteri sporite ale prefecților, tocmai din dorința de a profesionaliza administrația orientând-o către nevoile cetățeanului.

Evident, subiectul merită în continuare atenție. Unii vor fi contra alții pro, cert este că s-a înțeles un lucru: demnitățile ocupate de înalții funcționari publici, pentru a fi eficient gestionate, au nevoie de oameni cu experiență, profesioniști capabili să înțeleagă funcționarea aparatului administrației publice. Varianta pe care eu aș merge ar trebui să permită creșterea capacității administrative a statului. E adevărat că mulți din înalții funcționari publici ai guvernului anterior încasează sume imense fără să facă nimic, aș prefera ca aceștia nu să fie eliminați integral din aparatul de stat ci să poată fi asimilați pe funcții publice de conducere, folosindu-se strict experiențele profesionale pe care le-au căpătat. De la începutul noii sesiuni parlamentare vom vedea cum anume se va pune problema și de putere și de opoziție.

Inițiativă legislativă

13 August 2011, 11:06 am

În legislația actuală, modalitatea alegerii viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene permite negocieri politice în urma cărora de foarte multe ori ajung să devină demnitari aleși ai unor partide care nu au o reprezentativitate deosebită în rândul electoratului.

Deputatul Nicușor Păduraru anunță că la începutul sesiunii parlamentare va depune o inițiativă legislativă de modificare a legii 215/2001, alegerea viceprimarilor și a vicepreședinților urmând să țină cont de rezultatul electoral, în ordinea procentelor obținute, posturile fiind ocupate din rândul consilierilor aleși ai grupărilor politice cu rezultatele cele mai bune.

„Nu de puține ori, membri ai unor partide mici au devenit viceprimari sau vicepreședinți de consilii județene fără a se putea spune că formațiunea politică din care fac parte are argument electoral, fără a exista o justificare în procentele obținute în urma scrutinelor electorale. În aceste condiții, cetățenii ajung să fie reprezentați de oameni despre care nu se poate spune că au fost doriți de electorat. Partide de buzunar, fără proiecte politice serioase, ajung să dețină funcții de demnitate publică doar în baza unor negocieri politice pe care nu le consider justificate democratic.”, a declarat deputatul Nicușor Păduraru.

Deputatul Nicușor Păduraru va solicita opinia structurilor asociative ale administrației publice locale precum și din partea unor organizații neguvernamentale și societatea civilă, în așa fel încât inițiativa legislativa să răspundă cât mai corect realităților democratice din România.

Comunicat de presă transmis în data de 13 august 2011.

Scurtă informare despre apa caldă

12 August 2011, 4:00 pm

Primăria a mai plătit câte ceva către Romgaz. La orele 14.00 s-a dat semnalul pentru inițierea manevrelor de deschidere a furnizării gazului, aceasta însemnând că până diseară sau cel târziu mâine dimineață, ieșenii vor primi apă caldă.

Suma plătită de primărie nu acoperă consumul de gaz decât pentru câteva zile. Dacă până miercuri primăria nu are și alte soluții pentru a-și plăti datoriile CET, apa caldă se va opri din nou.

Cum Guvernul României ar putea să vireze subvenții săptămână următoare ieșenii ar putea să scape de neplăcuta situație de a nu avea apă caldă datorită lipsei plăților către furnizori