O scrisoare pierdută la UE

18 Ianuarie 2012, 1:06 pm

Foarte puțini oameni sunt atenți la mișcările liderilor USL la nivel european. Dealtfel vizita pesedistului Ponta la Strasbourg nu a fost văzută decât de o parte a mass-mediei, unele “agenții” de știri denaturând chiar adevărul atunci când au anunțat ieri că România este deja sancționată la pachet cu Ungaria.

Evident, demersul lui Ponta și Antonescu nu este prezentat public în mod transparent la pachet cu mișcările sociale. De ce? Dacă tot cerem transparență și analiza situației la nivel național printr-o ședință extraordinară a Parlamentului României, poate ar fi fost la fel de normal să fie prezentată public scrisoarea semnată de Ponta și Antonescu adresată partenerilor lor politici de la nivel european.

Pentru mine este evident că atât PSD cât și PNL își joacă un interes propriu, de a prelua puterea prin orice metode. Nu cred că le pasă de problemele celor care au motive să fie nemulțumiți. Comportamentul lor trădează un defect care a avut în istorie specificul național al celor care își duceau tributul la Înalta Poartă pentru a obține conducerea țării noastre. Deși timpurile sunt cu totul diferite, e inadmisibil ca un ales al poporului român, care a jurat să-i apere interesele la începutul mandatului de parlamentar, cu mâna pe Biblie și pe Constituție, să ceară altor țări să îi fie sancționată țara pe care o reprezintă.

Ca demnitar ales, le cer celor doi lideri USL, Ponta și Antonescu, să își publice scrisoarea pe care au transmis-o către colegii lor din Parlamentul European. Dacă tot vor o țară democratică și transparentă, o țară în care dialogul și explicarea gesturilor politice să fie normalitate, atunci solicitarea mea va fi respectată și va primi răspuns. Nu le cer să își explice gestul, sunt sătul de populismul discursurilor lor, vreau doar textul integral al scrisorii semnate de ei.

Ca să fiu mai explicit, dacă s-ar decide la nivel european ca România să fie sancționată, asta ar însemna că am fi afectați în privința fondurilor, că agenția Fitch ar putea considera că România își crește riscul de țară. Creșterea riscului de țară ar duce la creșterea dobânzilor bancare, creșterea deficitului bugetar, reducerea interesului pentru investitori, accentuarea inflației și afectarea și mai mult a nivelului de trai. Evident, la câteva luni după, Uniunea Europeană ar sancționa din nou România pentru neîndeplinirea unor indicatori. Adică toate sacrificiile românilor de până acum ar putea fi anulate. Pentru cine?

Legea sănătății partidelor politice

18 Ianuarie 2012, 12:00 pm

Atunci când am spus că forțarea plecării lui Arafat este o greșeală politică, colegii mei lideri naționali au fost extrem de tăcuți. Au tăcut mai multe zile, suficient pentru ca lipsa dialogului și a explicării unor situații să degenereze. Reacția ulterioară a populației, chiar dacă este clar speculată de USL, are un grad de firesc. După trei ani de sacrificii, sunt suficienți oameni afectați care au tot dreptul să își dorească mai binele. Derapajul social însă, inclusiv cel mediatic nu a fost în totalitate spontan. Cu un Fenechiu la butoanele sms ale TNL, cu un Crin care face teasing la o nouă revoluție, evident organizată spontan și un Ponta plecat la Marea Poartă pentru a fi miruit eventual ca nou șef, nu mă mai miră absolut nimic.

Tot ce se întâmplă, în opinia mea, e specific nemulțumirilor legate de sistem, inflamarea politică a opoziției nu e naturală este doar oportunism speculativ. Nu sunt de acord însă cu lipsa comunicării cu cei pe care îi servim ca demnitari aleși. Foarte mulți oameni mi-au cerut opinia, au vrut să știe cum văd lucrurile. Au tot dreptul, mandatul meu le aparține, rolul meu este cel al demnitarului care îi reprezintă și care trebuie să le dea răspunsuri. Așa că îmi voi exprima două opinii, deocamdată personale, dar care reprezintă părerea mea legată de evenimentele care au tensionat România.

Anticipatele nu sunt o soluție atât timp cât anul acesta oricum au loc alegeri. Dealtfel, procedurile legale pentru declanșarea de anticipate pot dura până la șase luni, pentru ca totul să fie democratic iar românii să își exprime dorința în mod liber, fără să gireze indirect culisele unui joc apropiat de o lovitură de stat a opoziției.

Ar fi util însă să se discute oportunitatea unui eventual guvern tehnocrat. Sunt personaje politice, colegi de-ai mei care și-au epuizat resursele de imagine pentru a mai fi credibili. Pe fondul lipsei de credibilitate, instabilitatea politică poate fi ușor speculată. Nevoia de oameni apreciați și respectați, similari doctorului Raed, este răspunsul pe care partidele politice ar trebui să învețe să îl dea, dealtfel România are o uriașă nevoie la vârf de oameni în care să aibă încredere. Sper ca un asemenea subiect să determine reflecția mai multor colegi și o analiză serioasă pe marginea acestui subiect.