Trei Doamne și toți … clei

2 Aprilie 2012, 3:50 pm

Cei trei la care fac referire sunt liberalii Relu Fenechiu, Cristian Adomniței și Mugur Cozmanciuc. Astăzi au avut o conferință de presă în care nu au spus nimic nou, însă au scăpat niște porumbei care merită să fie taxați ca atare.

Nu au spus nimic în sensul că au avut același mesaj pe care îl repetă de peste un an atunci când vorbesc despre Aeroportul Iași: că Simirad nu e bun, că reparația pistei actuale nu ar fi în regulă și că ei ar vrea pistă nouă. Pista nouă, adică aceea de 3.000 de metri din proiectul Search Corporation, pistă flexibilă care ar costa … e, și aici abia e surpriza, pentru că liberalii au început să fie sinceri. Deputatul Cristian Adomniței îi taie șefului său de partid toate argumentele de anul trecut legate de cum face Fenechiu acea pistă cu 76 milioane Euro. Cristian Adomniței scapă guguștiucul oferind inginerește prețul corect în opinia lui, adică 30 de milioane Euro.

Las la o parte faptul că cei trei crai își anulează de fapt toate opiniile anterioare și demonstrează un oportunism ieftin exact atunci când ar fi putut să confirme că sunt maturi și că vin în întâmpinarea unui proiect comun extrem de important fără populisme ieftine.

Mâine ar trebui să aibă loc acea ședință de Consiliu Județean de tip dezbatere publică în care reprezentanții Ministerului Transporturilor să explice situația critică a funcționării aeroportului și să ne dea o soluție care să permită intervenția imediată, urmând ca până la sfârșitul acestui an să avem o pistă funcțională de 2500 metri.

Conferința de presă a filialei PNL Iași este în același timp o mare gafă, în contextul în care și ministrul Transporturilor, domnul Nazare și premierul Mihai Răzvan Ungureanu au cerut consens în interesul Iașiului. Acest consens a fost așteptat și de către mediul de afaceri ieșean, reamintesc doar discuțiile de la Camera de Comerț, atunci când a avut loc ședința de guvern la Iași. Domnul Cristian Adomniței primește așadar o talpă zdravănă la candidatura sa pentru președinția CJ chiar de la șeful său de partid, rămas blocat într-o argumentație legată de aeroport nerealistă și cu un cost uriaș nejustificat.

Va fi sau nu va fi lapidarium în interiorul Palas?

2 Aprilie 2012, 1:57 pm

Scrisoare deschisă adresată domnului Iulian Dascălu

Stimate domn,
Am ales această formă de a comunica pentru că informațiile publice din ultima perioadă par a arăta că în interiorul proiectului Palas nu se va mai construi muzeul promis pentru a valorifica vestigiile arheologice și mărturiile care dau importanță istoriei Iașiului descoperite în timpul lucrărilor.

În data de 23 august 2010, transmiteam Primăriei Municipiului Iași o adresă prin care solicitam prezentarea publică a soluțiilor ce vor fi folosite de către dezvoltatorul imobiliar, pentru a pune în valoare descoperirile arheologice din zona PALAS. Primăria a răspuns prompt, dar nu cu vocea ei ci prin intermediul adresei numărul 425/16.09.2010, emisă de către SC Palas Holding SRL în care sunt trecute în revistă lucrările de cercetare arheologică, codul sitului și numărul obiectivelor precum și responsabilul științific de șantier. Adresa este semnată de domnul Alexandru Gagea în calitate de Manager de Proiect și face referire la muzeu, la formele de integrare a unor exponate în pardoseli, grădina palatului sau alte spații.

Discuțiile purtate în acea perioadă cu responsabili din cultura ieșeană relatau faptul că nu au mai multe informații despre construcția muzeului sub numele de lapidarium, construcție promisă a fi realizată în zona fostului Teatru de Vară. De altfel, creatorul acelui proiect ar fi trebuit să fie un reputat profesor universitar, cu un rol important la nivel național în lumea arheologiei și care printre altele a avut cunoștință și de descărcările arheologice din zona Palas. Acele persoane cu responsabilități în instituții de cultură la nivel județean erau însă la fel de nerăbdătoare pentru că ar fi trebuit să fie un proiect special prin forme, soluții arhitecturale și chiar să devină inedit pentru Iași.

Domnule Iulian Dascălu, apelez la dumneavoastră pentru că se pare că sunteți cel mai în măsură să clarificați public situația acelui muzeu, fiind în fapt antreprenorul și dezvoltatorul principal al proiectului Palas. Cred că este vorba doar de o dezinformare atunci când se vorbește despre lapidarium în sensul că nu va mai fi realizat. Din câte îmi aduc aminte, promisiunile antreprenorului erau parte din contractul încheiat cu municipalitatea, justificând votul consilierilor locali prin argumentul punerii în valoare a istoriei Iașiului și nu doar o investiție imobiliară sau comercială pe domeniul public.

Vă rog să clarificați prin urmare informațiile potrivit cărora acel muzeu numit lapidarium ar putea să nu mai fie construit. Eu nu cred deocamdată că informațiile privind dispariția sa sunt adevărate pentru că proiectul Palas nu a fost prezentat niciodată fără a fi extrem de legat de istoria Iașiului care va fi pusă în valoare. Palas va fi în curând deschis oficial ieșenilor iar subiectul lapidariumului este pentru mine și pentru mulți ieșeni mai important decât multe alte obiective construite acolo.

Mii de ieșeni “arși” de facturile la căldură așteaptă implicarea primarului Nichita

2 Aprilie 2012, 10:36 am

Cui ar trebui să te adresezi atunci când ești nemulțumit de modul în care ți-a fost facturată căldura? Cine ar trebui să se autosesizeze atunci când asociațiile de proprietari reclamă nerespectarea diagramelor de reglaj și umflarea facturilor? În fapt, cine este responsabil de acest subiect și cine ia măsuri efective?

Am mai atras atenția în urmă cu două săptămâni asupra acestui subiect. Nu am văzut nici o reacție responsabilă de la nici o autoritate la nivelul Municipiului Iași și nu numai. Din acest motiv revin în speranța că din atâția bugetari plătiți din banii cetățenilor se va găsi măcar unul să își facă datoria.

Astăzi aduc în atenție cazul unei pensionare, una din miile de situații numai din Municipiul Iași. În cazul acestei onorabile doamne N.P. care are o vârstă de 103 ani, factura numai pentru căldură este de 1.300,7 Ron. Cum va face față această doamnă unor asemenea costuri? Pe cine ar trebui să intereseze situația miilor de pensionari din Iași care au de plătit facturile la căldură pentru luna februarie?

Toate acestea sunt rezultatul relației contractuale încheiată de Primăria Municipiului Iași cu SC Dalkia SA. Anul trecut am atras atenția asupra multor incoerențe legale privind relația contractuală și efectele ulterioare care se văd astăzi cu ochiul liber. Contractul nu a fost negociat în favoarea ieșenilor fiind evident acest lucru chiar din prima iarnă. Fără o expertiză tehnică avansată, însă cu probe cunoscute chiar și de către reprezentantul teritorial ANRSC, opinez că ieșenii plătesc cu aproximativ 35% mai mult decât trebuie.

Pentru a fi mai clar cine e responsabilul exclusiv, consultarea a doar două articole din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice ne dă răspunsul clar și concret:

ART. 3
(1) Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează şi se gestionează potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă.
(2) În organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice interesul general al comunităţilor locale este prioritar. Prevederile prezentei legi vizează satisfacerea cât mai completă a cerinţelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale, precum şi dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale.

ART. 8
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au competenţă exclusivă, în condiţiile legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice.