Scrisoare deschisă adresată domnului primar Nichita

21 Septembrie 2012, 10:55 am

Domnule primar,

În perioada cât Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” a fost închis pentru reparații capitale, Iașul a beneficiat de continuarea reprezentațiilor teatrale în spațiul amenajat din ceea ce ieșenii numesc ”cubul de la teatru”. În momentul de față clădirea veche a teatrului redevine funcțională, iar proiectele municipalității presupun lucrări de reabilitare ample în zona respectivă.

Din discuțiile purtate cu factori responsabili, am înțeles că se are în vedere dezafectarea acelei construcții. La Ministerul Culturii se pare că există intenții deja pentru mutarea cubului din Iași în alte locații din țară, fiind manifestat interes pentru București și Piatra Neamț.

Vă adresez rugămintea de a analiza posibilitatea păstrării în Iași a acestei construcții cu o eventuală schimbare a locației, ceea ce ar însemna și un efort din partea bugetului local, chiar dacă Teatrul Național este subordonat Ministerului Culturii. Consider că lumea culturală ieșeană și-ar putea păstra diversitatea, iar Teatrul ”la Cub” a permis reprezentații moderne apreciate de UNITER și de artiști emeriți care au jucat în stagiunile anterioare în această construcție.

O dezbatere efectuată cu factori responsabili, cu caracter public, ar putea identifica oportunități care am convingerea că ajută Iașul și în competiția pentru a deveni Capitală Culturală Europeană. Vă rog prin urmare să aveți amabilitatea să introduceți în agenda publică ieșeană acest subiect cu speranța că Iașul va găsi resurse pentru a păstra a patra sală de reprezentații pentru Teatrul Național, situație pe care în România o regăsim doar în Timișoara, oraș care este de asemenea în competiție pentru a deveni Capitală Culturală Europeană.

Vă mulțumesc anticipat pentru răspunsul public pe care îl veți oferi, menționând că nu îl solicit în formă scrisă adresată Cabinetului Parlamentar.

Cu stimă,
Deputat Nicușor Păduraru

Cubul de la Teatru – un obiectiv care merită o dezbatere publică

20 Septembrie 2012, 2:48 pm

Atunci când a fost construită sala în formă de cub de lângă Teatrul Național ”Vasile Alecsandri”, au existat foarte multe polemici pe marginea includerii sale în estetica urbană. La nivelul Iașului reacția nu a fost foarte bună, existând multe voci care au criticat construcția respectivă. În mod surprinzător însă, proiectul a primit recunoaștere la nivel național din partea unor arhitecți și chiar din partea UNITER, fiind considerat o soluție de avangardă și primind chiar un premiu pentru arhitectură. De asemenea, a fost apreciat tipul de sală de la cub de foarte mulți artiști din toată țara care au jucat diverse piese de teatru acolo.

Foarte puține teatre naționale au mai multe tipuri de săli. Numai Iașul și Timișoara beneficiază de patru săli diferite, în cazul de la Timișoara, primăria a făcut eforturi deosebite pentru a oferi a patra locație pentru reprezentații. În contextul competiției pentru a deveni Capitală Culturală Europeană, Iașul este avantajat de existența acestei săli, fiind un argument la capitolul diversitate.

Ce se va întâmpla cu acest cub odată cu deschiderea stagiunii în clădirea veche, pentru care s-au terminat lucrările de renovare? Este un răspuns cu certitudine necesar pentru lumea culturală ieșeană. Există opinii legate de dezafectarea construcției însă în același timp sunt și voci autorizate care cer păstrarea ei. Situația juridică a terenului din zonă este una delicată, discutată în Consiliul Local pentru că nu existau documente legate de tipul de proprietate din jurul teatrului și nici sub clădirea veche. În acea zonă se doresc a fi realizate proiecte cu fonduri europene care să aibă drept finalitate modernizarea parcului din fața teatrului, dar și în jurul acestuia, pentru că axa culturală traversează zona până în Strada Lăpușneanu.

Nu mai intru în detalii, sugerez însă factorilor responsabili o dezbatere pe marginea subiectului, în lipsa acesteia putem risca o situație în care Ministerul Culturii să decidă mutarea acestui cub în altă locație. Există deja și intenții de preluare a construcției, dinspre Piatra Neamț sau București. Dacă nu ne mișcăm repede am putea pierde într-o competiție în care nu ne manifestăm interesul.

Sugestia mea nu trebuie confundată cu soluțiile care ar putea fi găsite. Cred însă că o eventuală dezafectare, neagreată de lumea artiștilor sau de unii arhitecți, dacă se întâmplă totuși, atunci trebuie să ia în considerare o altă locație, tot în Iași. Avantajele și dezavantajele trebuiesc cântărite din toate punctele de vedere, solicit prin urmare Primăriei, Consiliului Local, și celorlalți factori responsabili să clarifice într-un timp cât mai scurt perspectivele pentru acea construcție. Fără a fi provocator, dacă va exista riscul nedorit al demontării construcției, sugerez ca locație alternativă terenul din Nicolina unde de regulă se instalează circul. Cred că ar fi bine primit și de locuitorii din această zonă, Iașul are nevoie de o mai incisivă prezență a activităților culturale.

Din suflet, pentru copii

17 Septembrie 2012, 3:13 pm

”Vreau să vă adresez o rugăminte…”. Așa a început o discuție purtată la cabinetul parlamentar zilele trecute. O rugăminte care porneşte de la o idee pe care o apreciez, mai ales că vine dinspre oameni dispuși să devină voluntari. Două doamne au venit cu ideea, dar și cu dorința de a se implica într-o acțiune de voluntariat destinată a ajuta și a oferi familiilor cu copii, care au venituri mai reduse, diverse bunuri. Cu toții știm că un cărucior, un pătuț pentru copii, scăunele sau jucării pentru cei mici nu sunt folosite decât o scurtă perioadă de timp. După aceea, multe dintre ele ar fi extrem de utile altor familii care nu au suficiente venituri pentru a le achiziționa.

Ideea în fapt este de a crea o punte de legătură între familii, în așa fel încât aceste obiecte să poată, deopotrivă, aduce bucurie celor mici și a veni în ajutorul celor mari. Cele două doamne doresc să facă aceste lucruri în zonele Nicolina și Podu Roș, în care și dumnealor locuiesc. Au mai făcut asta, la o scară mai redusă, colectând fel de fel de lucruri folositoare de la alți prieteni inimoşi, pe care le-au oferit apoi celor care aveau nevoie de ele. Au ajuns însă la un punct de la care existența mai multor voluntari ar face gestul să fie mai eficient. Au nevoie în același timp și de încredere și apreciere pentru gestul lor.

Multe dintre experienţele trecute mi-au arătat că, dacă 10 oameni promit că se implică într-o astfel de iniţiativă, de obicei rămân unul sau doi, atunci când trebuie să facă ceva efectiv. De aceea cred că ar fi utile susținerea și opiniile dumneavoastră, în așa fel încât crearea unei punți de legătură să fie cât mai eficientă. Pentru a determina o atitudine civică mai amplă, am hotărât să deschid o petiție on-line, care să poată oferi celor două doamne și poate și altor grupuri interesate, informații și susținere pentru proiectul lor. Eu le voi fi aproape, atât cât poate un parlamentar, dar inițiativa civică va trebui să rămână în zona voluntariatului și a grupului de inițiativă.

Beneficiarii acestor schimburi e necesar să fie identificați de comunitate. M-am gândit în acest sens că preoții parohi, școlile și chiar administratorii de blocuri sunt cei care pot sugera cel mai bine familiile beneficiare pentru aceste bunuri. Despre mai mulți preoți (pe care îi cunosc) știu că sunt dispuși să se implice și au deja liste cu familii, aflate în situaţii foarte dificile, care merită ajutate.

În baza opiniilor voastre sunt sigur că vor fi multe grupuri de mame dispuse să devină voluntare pentru a se implica. Poate apar și alte idei.

Semnează și tu: http://www.petitieonline.com/din_suflet_pentru_copii

Les misérables roumains

16 Septembrie 2012, 2:03 pm

Ministrul de interne francez a făcut un gest pe care puțini politicieni români îl fac. A mers într-un cartier cu mulți romi și a intrat în locuințele acestora. Nu îmi dau seama cât l-a impresionat sărăcia sau igiena precară. Cert este că și-a “spălat” nițel politic agresiva declarație dată înainte de a sosi în România.

Vom vedea ce atitudine va avea când ajunge din nou la el acasă. Apropo, traducerea promovată intens “Franța nu poate primi toată mizeria Europei” nu o consider ca fiind sensul exact al vorbelor sale. Misère e apropiat ca sens în română cu nenorocire/sărăcie, ceea ce e cu totul diferit de sensurile cuvântului mizerie în percepția noastră. Cine a citit Les Misérables, de Victor Hugo înțelege adevăratul sens al cuvintelor ministrului.

La omul sărac USL-ul nu trage

14 Septembrie 2012, 10:18 am

Ponta a șters datoriile istorice la furnizorul de căldură din București și a fuzionat ELCEN cu RADET. Gestul guvernamental pare a trece neobservat la nivel național și nu a generat dezbateri pe subiectul ștergerii datoriilor istorice.

Măsura are efecte discriminatorii, pentru că ștergerea datoriilor istorice și a penalităților nu se regăsește și la nivelul cetățenilor. În același timp, un privat dacă are dificultăți în gestionarea firmei e hărțuit și presat de fisc cu argumente legate de economia de piață și competiție. Mai clar, nu scapă de executare.

Cum explică USL, de exemplu, ieșenilor cu venituri mici faptul că neplata datoriilor în cazul lor poate să ajungă până la chemarea în instanță, poprirea unor conturi, executarea unor bunuri sau chiar vânzarea apartamentelor? Cu unii mumă, cu alții ciumă. La Iași, defunctul CET aflat în insolvență are un administrator judiciar care va presa asociațiile de proprietari și administratorii de blocuri până la stoarcerea ultimului leu din datoriile existente.

În urmă cu doar câteva luni politicienii din USL-ul ieșean în frunte cu actualul primar Nichita și deloc neglijatul Fenechiu, nu pierdeau nicio ocazie pentru a spune cât lapte și miere va curge la Iași sub falnica lor coordonare. Îmi aduc aminte cât era de vehement primarul Nichita de fiecare dată când vorbea despre CET și despre guvernare. Am speranța că nu este bolnav și că nu a muțit și dacă s-a întâmplat asta în ultimul timp e foarte grav. De ce nu bate cu pumnul în masa guvernului Ponta pentru a fi ajutați și ieșenii? Adevărul e că soluția găsită la Iași cu partener privat va frige buzunarele ieșenilor în această iarnă, însă nici Fenechiu și nici Nichita nu par a fi interesați de subiect.

La multi ani!

8 Septembrie 2012, 11:22 am

La mulţi ani și multă sănătate tuturor celor care poartă numele Sfintei Fecioare Maria!

”Chestorii” Ponta și Antonescu – anchetă la anchetă

7 Septembrie 2012, 5:49 pm

O declarație făcută de președintele Senatului, Crin Antonescu, într-o conferință de presă alături de premierul Victor Ponta a generat largi dezbateri publice. Este vorba de anunțarea intenției de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea unei anchete în curs a DNA urmată de un autodenunț. Fractura de logică a anchetatorilor auto-denunțați este dublată de faptul că niciodată vreunui parlamentar sau politician nu i-a trecut prin minte să ancheteze procurori.

Este evidentă iresponsabilitatea celor doi, premier și președinte al Senatului, care demonstrează în fiecare zi o lipsă de maturitate inacceptabilă pentru funcțiile pe care le dețin. Le ofer celor doi ”specialiști” în datul cu bâta în balta politică românescă, două argumente care desființează ideea unei comisii parlamentare de anchetă pe subiectul anchetării justiției:

1. Primul argument este redat într-o decizie a Curții Constituționale Nr. 45/ 1994 publicată în Monitorul Oficial Partea I, Nr. 131 din 27 mai 1994, care definește limitele controlului parlamentar și implicit activitatea comisiilor parlamentare de anchetă explicând cine și în ce condiții poate fi citat la audieri. Fac precizarea că textul pe care îl anexez ia în considerare o numerotare a articolelor valabile la acea dată, reactualizările legislative neafectând însă sensul constituțional.

” Art. 71 (din Regulamentul Camerei Deputaților – în prezent Art. 76), prevăzând dreptul comisiei de anchetă de a cita orice persoană, contravine mai multor dispoziții constituționale. Ancheta parlamentară este un mijloc de realizare a controlului parlamentar, iar acest control este circumstanțiat cât privește subiectele supuse controlului prin art. 110 din Constituție. Desigur și alte dispoziții constituționale stabilesc un drept de control, dar cu nuanțări și precizări precum art. 31 alin. (5), potrivit căruia controlul parlamentar asupra serviciilor publice de radio și televiziune se reglementează prin lege organică.
Anumiți demnitari și funcționari publici nu pot fi însă controlați prin comisiile de anchetă deoarece Constituția, stabilind raporturile juridice dintre autoritățile publice, instituie reguli distincte.
(…)Totodată, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii (art. 123 alin. (2) din Constituție), iar rolul de consiliu de disciplină pentru ei îl are numai Consiliul Superior al Magistraturii [art. 133 alin. (2) coroborat cu art. 124 alin. (1) din Constituție]. Orice dispoziție regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în fața unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispozițiile constituționale care stabilesc, chiar dacă implicit, separația puterilor în stat, și, desigur independența judecătorilor și supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetățean în fața unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitate, contravine dispozițiilor constituționale privind libertățile cetățenești și justiția. Desigur, nimic nu împiedică comisiile parlamentare să invite anumite persoane pentru a da relații în legătură cu obiectul anchetei.
De altfel, ‘art. 68′ al Regulamentului Camerei Deputaților delimitează sfera controlului și o coroborare a art. 71, care prevede atribuțiile comisiei de anchetă, cu acest articol ar fi evitat depășirea competențelor.”

2. În același timp, Regulamentul Camerei Deputaților definește foarte clar la articolul 74(1) și 74 (2) situațiile în care o comisie parlamentară de anchetă își încetează activitatea, dacă sunt înființate pe un obiectiv care se află pe rolul instanțelor sau în proceduri judiciare ale unui dosar deja deschis.

Art. 74. – (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.
(2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor.

Autodenunțul celor doi, exprimat în mod public ca formă de susținere a unei persoane aflată în urmărire penală este o penibilă scenetă politică a cuplului Ponta-Antonescu, care nu vede faptul că acuzațiile la adresa domnului Dragnea privesc fapte grave și nu au legătură cu îndemnul la vot. Sper ca reacțiile parlamentarilor USL să nu continue aventura infantilă lansată de Premierul României și de Președintele Senatului.

Comunicat de presă transmis în data de 7 septembrie 2012.

Intelectualii și cratima

6 Septembrie 2012, 11:33 am

Ziua în care intelectualii devin nervoși și înjură e o combinație între agonie și extaz. Cert e că pot fi savuroși, asta dacă își folosesc educația și lecturile, pentru că pot genera adevărate „opere de artă” specifice timpurilor actuale. În vara asta, polemicile acre ale politicii au căpătat un agresiv și neplăcut gust amărui. Nu e otravă, evident, ci influența “vulgului public” și a ”forumismului” aflat în plină explozie pe tot felul de instrumente de socializare gen Facebook, Twitter și altele.

Apariția cratimei în limbaj am salutat-o ca pe o evoluție pozitivă, în condițiile în care nu cred că mulți din generația tânără ar trece bacul profesional dacă ar fi întrebați: ce este cratima?

Combinațiile cu persoanele cele mai sacre pentru fiecare dintre noi, adică mamele, au generat un nefericit lung șir de declinări cu nuanțe de înjurătură. Din păcate, se pare că acestea prind teribil pentru orice nivel social.

Cratima face deci nu numai minuni intelectuale. Ea poate schimba sensuri, dacă scriem ’telectual de exemplu, deja ironia se simte.

Problemele din această vară, cele cu adevărat importante, au reușit să fie evitate de ’telectualii cu pretenții politice.

P.S.: Săptămână următoare se va vorbi despre absorbția fondurilor europene, evident cu cratimă.