”Chestorii” Ponta și Antonescu – anchetă la anchetă

7 Septembrie 2012, 5:49 pm

O declarație făcută de președintele Senatului, Crin Antonescu, într-o conferință de presă alături de premierul Victor Ponta a generat largi dezbateri publice. Este vorba de anunțarea intenției de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea unei anchete în curs a DNA urmată de un autodenunț. Fractura de logică a anchetatorilor auto-denunțați este dublată de faptul că niciodată vreunui parlamentar sau politician nu i-a trecut prin minte să ancheteze procurori.

Este evidentă iresponsabilitatea celor doi, premier și președinte al Senatului, care demonstrează în fiecare zi o lipsă de maturitate inacceptabilă pentru funcțiile pe care le dețin. Le ofer celor doi ”specialiști” în datul cu bâta în balta politică românescă, două argumente care desființează ideea unei comisii parlamentare de anchetă pe subiectul anchetării justiției:

1. Primul argument este redat într-o decizie a Curții Constituționale Nr. 45/ 1994 publicată în Monitorul Oficial Partea I, Nr. 131 din 27 mai 1994, care definește limitele controlului parlamentar și implicit activitatea comisiilor parlamentare de anchetă explicând cine și în ce condiții poate fi citat la audieri. Fac precizarea că textul pe care îl anexez ia în considerare o numerotare a articolelor valabile la acea dată, reactualizările legislative neafectând însă sensul constituțional.

” Art. 71 (din Regulamentul Camerei Deputaților – în prezent Art. 76), prevăzând dreptul comisiei de anchetă de a cita orice persoană, contravine mai multor dispoziții constituționale. Ancheta parlamentară este un mijloc de realizare a controlului parlamentar, iar acest control este circumstanțiat cât privește subiectele supuse controlului prin art. 110 din Constituție. Desigur și alte dispoziții constituționale stabilesc un drept de control, dar cu nuanțări și precizări precum art. 31 alin. (5), potrivit căruia controlul parlamentar asupra serviciilor publice de radio și televiziune se reglementează prin lege organică.
Anumiți demnitari și funcționari publici nu pot fi însă controlați prin comisiile de anchetă deoarece Constituția, stabilind raporturile juridice dintre autoritățile publice, instituie reguli distincte.
(…)Totodată, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii (art. 123 alin. (2) din Constituție), iar rolul de consiliu de disciplină pentru ei îl are numai Consiliul Superior al Magistraturii [art. 133 alin. (2) coroborat cu art. 124 alin. (1) din Constituție]. Orice dispoziție regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în fața unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispozițiile constituționale care stabilesc, chiar dacă implicit, separația puterilor în stat, și, desigur independența judecătorilor și supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetățean în fața unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitate, contravine dispozițiilor constituționale privind libertățile cetățenești și justiția. Desigur, nimic nu împiedică comisiile parlamentare să invite anumite persoane pentru a da relații în legătură cu obiectul anchetei.
De altfel, ‘art. 68′ al Regulamentului Camerei Deputaților delimitează sfera controlului și o coroborare a art. 71, care prevede atribuțiile comisiei de anchetă, cu acest articol ar fi evitat depășirea competențelor.”

2. În același timp, Regulamentul Camerei Deputaților definește foarte clar la articolul 74(1) și 74 (2) situațiile în care o comisie parlamentară de anchetă își încetează activitatea, dacă sunt înființate pe un obiectiv care se află pe rolul instanțelor sau în proceduri judiciare ale unui dosar deja deschis.

Art. 74. – (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.
(2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor.

Autodenunțul celor doi, exprimat în mod public ca formă de susținere a unei persoane aflată în urmărire penală este o penibilă scenetă politică a cuplului Ponta-Antonescu, care nu vede faptul că acuzațiile la adresa domnului Dragnea privesc fapte grave și nu au legătură cu îndemnul la vot. Sper ca reacțiile parlamentarilor USL să nu continue aventura infantilă lansată de Premierul României și de Președintele Senatului.

Comunicat de presă transmis în data de 7 septembrie 2012.